Iluminatul cailor de circulatie rutiera,
cel mai important din cadrul iluminatului exterior, isi are particularitatile
lui datorita vitezei relativ mari de deplasare a conducatorului auto (observatorului).
Pentru a
conduce un autovehicul pe o sosea, in conditii de siguranta acceptabila, cu o
anumita viteza, soferul trebuie sa determine vizual urmatoarele:
- daca
soseaua din fata lui nu are denivelari sau obstacole pe o distanta rezonabila;
- marcajele
de banda sau pentru marginea soselei;
- amplasarea si semnificatia indicatoarelor rutiere;
-
amplasarea si sensul de miscare a obiectelor de pe drum sau din imediata lui
apropiere;
- pozitia
propriului autovehicul fata de destinatia imediat urmatoare, alte obiecte.
In conditii
nocturne, iluminarea ce face posibila vizibilitatea poate proveni de la urmatoarele
surse:
- farurile
si semnalizatoarele autovehiculelor;
- sistemul
de iluminat stradal;
- semnalizatoare
si indicatoare luminoase;
- alte surse luminoase aflate pe marginea drumului.
Este unanim
recunoscut faptul ca o buna iluminare a soselelor contribuie substantial la
cresterea securitatii traficului pe timp de noapte. Mai mult de 30 % din numarul
accidentelor petrecute in timpul noptii pot fi preāntāmpinate folosind tehnica
iluminarii suprafetei drumului. Un bun iluminat public este acela care permite
un trafic pe timp de noapte in deplina siguranta si cu maxim de confort, in
conditii cāt mai apropiate de cele din timpul zilei. Confortul dat de un sistem
de iluminat duce la diminuarea tensiunii nervoase, oboseala conducatorului auto
reducāndu-se la limita minima.
Aceste aspecte, precum si altele confera sistemelor de
iluminat stradal o importanta deosebita in desfasurarea in bune conditii pe timpul
noptii a traficului rutier.
Important pentru realizarea unui sistem de iluminat stradal corespunzator
este modul in care se face calculul si evaluarea cantitativa si calitativa a
acestui iluminat.
Evolutia in iluminatul stradal a fost caracterizata de criteriile
de apreciere a sistemului:
- criteriul iluminarii;
- criteriul luminantei;
- criteriul luminantei si vizibilitatii obiectelor.
Fiecare dintre aceste criterii au avut la baza marimi
fundamentale din fotometrie (iluminare, luminanta, stralucire, contrast, etc.)
Vom prezenta in continuare considerentele teoretice legate de aceste marimi,
respectiv criterii, raportate la conditiile specifice din iluminatul stradal.
Criteriul initial de apreciere a fost cel al iluminarii
drumului. In acest sens s-au facut numeroase studii legate de importanta
uniformitatii iluminarii pe suprafata drumului si evitarea orbirii. Comparativ
cu iluminatul interior, calculul iluminarii este mult mai simplu deoarece
componenta reflectata este nula.
Iluminarea
E caracterizeaza receptia de flux luminos si reprezinta raportul dintre fluxul
luminosd F receptat de suprafata elementara
d S:
Iluminarea da cele mai bune informatii ale luminii receptate
de o suprafata. Din punct devedere cantitativ,
informatia este data de media iluminarilor punctuale de pe suprafata utila. Sub
aspect calitativ sunt calculati factori de uniformitate:
- general:E min
E med
-
minimal:E min
E max.
Rezultatele
contradictorii obtinute pentru sisteme de iluminat identice din punctul de
vedere al iluminarii au impus cautari pentru gasirea altor mijloace de evaluare
a sistemelor de iluminat stradal.
Datorita proprietatilor de reflexiediverse ale imbracamintii drumurilor s-a constatat
cala aceleasi valori de iluminari, deci
acelasi iluminat, conduce la efecte diferite, la conditii de vizibilitate
diferite. In aceste conditii, criteriul initial al iluminarii a fost inlocuit
cu criteriul luminantei. Cercetarile intreprinse in aceasta directie au admis
luarea in considerare a luminantei medii si uniformitatii luminantei, a orbirii
si a ghidajului vizual.
Luminanta
este o marime fotometrica ce apreciaza sursele de radiatii luminoase ce influenteaza
direct ochiul omenesc.
Luminanta La al unei suprafete luminoase elementare dS se
defineste in raport cu pozitia observatorului fata de suprafata privita dS
caracterizata prin intensitatea dIa
Metoda de calcul a iluminatului stradal elaborata de Comisia
Internationala de Iluminat (C.I.E.) in 1977 (CIE 12.2-1977) si revizuita in
1995 (CIE 115-1995)stabileste conditiile cantitative si calitative necesare in
iluminatul stradal pentru asigurarea securitatii traficului.
Initial
aprecierea unui sistem de iluminat s-a facut functie de nivelele de iluminare
si factorii de uniformitate ai iluminarii pe sosea. Inconvenientul utilizarii
acestui criteriu rezulta din faptul ca nu se tine cont de subiectul pentru care
este proiectat acest sistem de iluminat: soferul unui autovehicul in miscare,
deci caracterul dinamic al procesului de observare spre suprafata soselei.
Criteriul de baza utilizat de C.I.E pentru calcularea si
evaluarea iluminatului stradal este criteriul luminantei. Publicatia CIE
115-1995 prezinta deasemenea notiunea de nivel de vizibilitate, respectiv
vizibilitatea tintelor mici (VTM) ca un nou concept de evaluare calitativa a
iluminatului stradal.
Datorita
faptului ca acest criteriu nu este pe deplin clarificat, atat sub aspectul factorilor
de influenta, cat si a nivelelor cantitative admise CIE lasa la latitudinea
fiecarui membru (tara) utilizarea sau neutilizarea acestui criteriu.
Ca urmare criteriul de baza recomandat de C.I.E. in publicatia
115-95 ramane in continuare criteriul luminantei.
Cercetarile intreprinse referitoare la zona care influenteaza
vederea observatorului aflat la volanul unei masini si care se deplaseaza cu o
viteza oarecare pe drum, au dus la concluzia ca este vorba de zona situata intre
60 si 160 m, iar inaltimea la care se afla ochiul observatorului fata de drum
se considera a fi de 1,5 m unghiul corespunzator acestei zone este cuprins intre
0,54 si 1,43.
In aceste
conditii fiecare corp de iluminat amplasat de-a lungul strazii va produce o pata
luminoasa in forma de T, a carui aspect depinde de:
- natura acoperamantului strazii;
- modul de
distributie al intensitatii luminoase a corpului de iluminat;
- inaltimea
de fixare a corpului de iluminat si distanta in raport cu observatorul;
- natura si
fluxul sursei luminoase;
- eventuale
conditii geografice locale.
La un anumit
nivel al luminantei uzual in iluminatul public perceptia obstacolelor se face
in general prin efectul de silueta pe baza diferentei de luminanta dintre obstacol
si fondul din care se detaseaza. Este deci necesar ca luminanta fondului sa fie
suficient de mare si uniforma. Rezulta necesitatea asigurarii unui nivel al
luminantei medii de 2 cd/m2pentru a
asigura un contrast de o,3. Inaceste
conditii un obiect de 0,2 x 0,2 m poate fi perceput de la o distanta de 100 m.
De retinut este si faptul ca factorii de reflexie a pietonilor sunt in general
scazuti, valorile lor nedepasind 0,10 in 75 % din cazuri .
Pentru aprecierea calitativa a unui sistem de iluminat au
fost introdusi asa numitii factori de uniformitate calculati pe suprafata de
calcul, adica pe zona cuprinsa intre 60 si 160 m in fata observatorului.
- general
Lmin - luminanta
minima obtinuta pe suprafata de calcul;
Lmed -luminanta
medie a suprafetei de calcul
Lk- luminanta calculata intr-un punct al
suprafetei de calcul;
n -nr.
de puncte in care a fost impartita suprafata de calcul.
-longitudinal
Valorile
Lmin si Lmax se iau din valorile obtinute pentru punctele de calcul aflate in
lungul axului de circulatie al unui culoar.
- transversal
In acest caz Lmin si Lmax se iau pe o directie transversala
fata de axul de circulatie.
Experienta a demonstrat ca pentru a aprecia calitativ un sistem
de iluminat, factorii de uniformitate general (Ug) si longitudinal (U1) sunt in
general suficienti.
Absenta
unei uniformitati longitudinale corespunzatoare provoaca efecte de ,,scara\' sau
,,serpentine\", dezagreabile sau daunatoare pentru confort si securitate.
Uniformitatea
generala permite aprecierea impresiei globale de calitate a sistemului de iluminat.
Se mai fac
referiri deasemenea la factorul de uniformitate transversal (Ut). O buna
uniformitate transversala permite distingerea clara a latimii soselei si
aprecierea mai buna a sensului continuitatii sale.
Unul dintre principalele obiective ale iluminatului stradal
este sa creeze o suprafata de drum bine iluminata pe fondul careia obiectele sa
poata fi observate.
Totusi partile
superioare ale obiectelor inalte de pe drum si obiectele de pe marginea
drumului - indeosebi in sectiunile curbe - sunt observate avand ca fundal
imprejurimile drumului. Astfel ca iluminarea corespunzatoare a imprejurimilor
il ajuta pe automobilist sa perceapa mai bine imprejurimile si sa adapteze viteza
in timp.
Functia procentului de iluminare a imprejurimilor (S.R.) este
sa asigure un iluminat suficient al vecinatatii drumului, in asa fel incat
obiectele sa poata fi vazute. Aceasta lumina vine si in ajutorul pietonilor,
acolo unde exista o trecere de pietoni. In situatiile in care iluminatul este
deja asigurat pentru imprejurimi, folosirea acestui procentaj este considerata
a nu mai fi necesara. Procentajul de iluminare a vecinatatii drumului este
iluminarea medie pe benzi cu o latime de 5 m, sau mai putin daca spatiul nu o
permite (aceste benzi sunt adiacente marginilor ambelor laturi a sensului de
circulatie) raportata la iluminarea medie pe benzile adiacente - cu latimea de
5 m sau jumatate din latimea benzii de circulatie, care dintre ele este mai
mica de pe sensul de circulatie. Pentru circulatia in doua sensuri, ambele
sensuri sunt tratate ca unul singur, cu exceptia cazurilor in care sunt separate
de mai mult de 10 m.
Fenomenul de orbire fiziologica si psihologica pune probleme
dificile in iluminatul rutier si depinde de:
- luminanta surselor de lumina;
- dimensiunea surselor;
- pozitia surselor in campul vizual;
- raportul intre luminanta sursei si luminanta medie a
fondului.
Exista si alti factori care accentueaza fenomenul de orbire,
cum ar fi prezenta inoportuna in special in orase a unor suprafete mari cu un
factor de reflexie ridicat, vitrine si semne rutiere de luminanta mare. Pentru
evaluarea orbirii fiziologice s-a introdus notiunea de indice de crestere a
pragului de perceptie vizuala T. I., dat de urmatoarea formula:
Lv - luminanta de voal; este data de lumina produsa de
sursele de orbire imprastiate in directia retinei ochiului formand un
,,voal\" luminos ce se suprapune pe imaginea receptata a obiectivului.
Luminanta de voal se calculeaza cu ajutorul relatiei
empirice Stiles - Holladay, astfel :
in care:
-Ei - iluminarea ochiului observatorului data de C.IL.
Si intr-un
plan perpendicular pe linia vederii;
-2i - unghiul dintre linia vederii si intensitatea luminoasa
Ii a C.IL. pe directia ochiului observatorului; (C.IL. - corp de iluminat)
- k - factor de varsta (uzual k = 10)
Pentru calculul lui T.I. se iau in considerare doar
corpurile care se afla intr-un con definit de directia vizuala, care are
semiunghiul de deschidere de 20°. Aceasta se bazeaza pe conceptia de realizare
a parbrizului autovehiculelor. Se admite ca primul corp se afla sub un unghi de
20°.
Acest
procedeu se preteaza si pentru evaluarea orbirii instalatiilor de iluminat
speciale, de exemplu dispunerea concentrata de corpuri de iluminat in zone de
intersectie, corpuri cu dispunere la inaltimi mari.
Orbirea psihologica cu caracterul sau mai discret. Determinata
in general de contrastul de luminanta este tot mai mult abandonata in ultimul timp,
considerandu-se ca fenomenul de orbire este bine exprimat prin indicele T.I.
Redarea
culorilor in iluminatul rutier nu este un lucru foarte important, in schimb
culoarea luminii are o influenta deosebita in urmatoare directii:
- in realizarea
performantei vizuale pentru distingerea detaliilor obiectelor, obstacolelor,
semnelor de circulatie;
- in aprecierea luminantei medii a drumului;
- in fenomenul de orbire psiholoogica.
Studiile experimentale realizate ,,in situ\' au condus la
concluzia ca lampile de sodiu de joasa si inalta presiune sunt superioare celor
cu vapori de mercur de inalta presiune datorita
-acuitatii vizuale superioare
-impresie luminoasa mai buna la acelasi nivel de luminanta;
-performanta
vizuala mai buna;
-orbire
psihologica redusa
Ghidajul
vizual (luminos) are rolul de a asigura distingerea corespunzatoare a drumului,
importanta lui crescand semnificativ in cazul punctelor particulare ale iluminatului
rutier: intersectii, cai in curba, in panta, treceri de pietoni, poduri,
parcaje.
Nivelele
cantitative si calitative, functie de luminanta, impuse de C.E.I. sunt prezentate
in tabelul 3.1.Semnificatia claselor de iluminat este prezentata in tabelul
3.2.
Tabel 3.1.
ToatedrumurileToatedrumurileToate drumurileDrumuri fara sau cu putine intersectiiDrumuri cu treceri de pietoni neiluminate
Clasa de iluminatL[cd/m2]MinimmentinutU0MinimTi[%]MaximinitialUlMinimSRMinim
M12,00,4100,70,5
M21,50,4100,70,5
M31,00,4100,50,5
M40,750,415--
M50,50,415--
Tab.3.2
Descrierea drumuluiClase deIluminat
Drumuri de mare viteza cu benzi separate pe fiecare directie
de circulatie, fara traversari si cu control complet al accesului; autostrazi,
drumuri ultra-rapideDensitatea traficului si complexitatea configuratiei
drumului (Obs.1):MareMedieScazutaM1M2M3
Drumuri de mare viteza, drumuri cu directie dubla de circulatie.Controlul
circulatiei (Obs.2) si separarea (Obs.3) diferitelor tipuri de utilizatori ai
drumurilor (Obs.4).SlabBunM1M2
Artere urbane importante, drumuri radiale, drumuri de distributie
regionala.Controlul circulatiei si separarea diferitelor tipuri de utilizatori
ai drumului:SlabBunM2M3
Drumuri de legatura mai putin importante, drumuri de distributie
locala, drumuri importante de acces in zone rezidentiale.drumuri care asigura
accesul direct la proprietati si care conduc la drumuri de legatura.Controlul
circulatiei si separarea diferitelor tipuri de utilizatori ai drumului:SlabBunM4M5
Obs.1.Complexitatea configuratiei drumului se refera la
infrastructura, miscaride trafic si
imprejurimile drumului.Factorii care trebuiesc luati in considerare sunt:
- numarul de benzi, pante;
-semne si
semnale;
-rampe de intrare
si iesire, fuziunea traficului, terasamente ce trebuiesc luate in considerare.
Obs.2. Controlul circulatiei se refera la prezenta
semnalelor si semnelor si la existenta regulamentelor.
Metodele de
control sunt:
-semafoarele, regulile de prioritate, regulamentele si
semnele de prioritate, -semnele
de circulatie, marcajele directionale si marcajul drumului.
Unde acestea sunt absente sau rare, controlul circulatiei este
considerat slab, si invers.
Obs.3. Separarea se poate realiza cu ajutorul benzilor cu
destinatie specifica sau prin restrictionarea folosirii de catre unulsau mai multe tipuri de trafic.
Obs.4. Tipuri diferite de utilizatori ai drumului sunt de
exemplu - automobilele, camioanele, vehiculele lente, autobuzele, biciclistii
si pietonii.
In cadrul sistemelor de iluminat destinate cailor de circulatie
rutiera, un aspect aparte il au punctele de discontinuitate a acelei cai: intersectii,
cai in curba, in panta, treceri de pietoni, noduri suprapuse, poduri. Ele
ridica probleme deosebite in realizarea intregului sistem se iluminat, iar
aspectele cantitative, calitative capata noi aspecte si sensuri.
In continuare
se analizeaza un astfel de punct de discontinuitate si anume intersectia - zona
cea mai importanta din punctul de vedere al traficului rutier.
In orice situatie si pentru un marcaj la sol specific acelei
intersectii sistemul de iluminat trebuie pe cat posibil:
- sa
asigure, chiar si in conditii de timp nefavorabil si trafic intens, un ghidaj
vizual care sa indice clar traseul intersectiei unui observator (conducatorul
auto) ce se afla in urmatoarele situatii succesive:
) la
apropierea de 200 - 300m de intersectie;
) in momentul
penetrarii in ea;
) pe
parcursul parcurgerii ei.
- sa furnizeze o ambianta luminoasa suficient de buna, fara
ca fenomenul de orbire sa depaseasca limitele admise;
- sa nu fie necesar a se recurge la un numar prea mare de
puncte luminoase care ar putea genera confuzii;
- sa nu oblige a implanta corpuri de iluminat in locuri
periculoase si nici in locuri unde intretinerea presupune deranjarea grava a
circulatiei;
- sa fie realizat in conditii satisfacatoare din punct de
vedere estetic, pentru o incadrare armonioasa in ansamblul arhitectural al
orasului.
In cazul intersectiilor, performantele fotometrice ale sistemului
de iluminat trebuie sa satisfaca conditii specifice:
- luminanta medie este cu aprox. 50% mai mare fata de
nivelul de luminanta cel mai ridicat al strazilor concurente;
- datorita configuratiei geometrice deosebite, uniformitatea
longitudinala nu isi mai are sensul in majoritatea cazurilor;
- indicele de confort al orbirii psihologice este tot mai
mult abandonat pentru sistemele de iluminat rutier in general, iar in cazul intersectiilor
cu atat mai mult datorita timpului scurt in care ochiul observatorului ar fi
supus unor eventuale contraste de luminanta. De altfel indicele de confort se
calculeaza pentru C.IL. identice aliniate de-a lungul unei strazi drepte.
Intersectia privita ca un punct de discontinuitate trebuie
sa fie tratata astfel incat sistemul de iluminat sa nu introduca elemente perturbatoare
in plus pentru conducatorii auto ce vin si intra in intersectie.
Prezentam
in continuare o clasificare a principalelor tipuri de intersectii:
INTERSECTIE
DUPA
FORMADUPA
IMPORTANTA
INTERSECTIE IN TINTERSECTIE CU CAI
DE
CIRCULATIE DE
INTERSECTIE
IN YEGALA IMPORTANTA
INTERSECTIE
IN X
INTERSECTIE CU CAI
INTERSECTIE
INDE CIRCULATIE
DE
ROND
CENTRALINEGALA
IMPORTANTA
Pentru cateva tipuri de intersectii vom face in continuare o
analiza a sistemelor de iluminat, analiza rezultata din experienta castigata in
acest domeniu.
) Intersectia
in T: cai de circulatie de egala importanta
Corpul de iluminat A este plasat in axa jumatatii din dreapta
a caii de circulatie III cu fata spre intersectie. Corpul A este situat de
aceeasi parte cu corpul A\' , astfel incat un conducator auto ce va circula pe traiectoria
tA va gasi in fata lui un corp de iluminat la intrarea sa in strada I. Corpul A
determina amplasarea in continuare a celorlalte corpuri de pe strada I.
Corpul B este amplasat in asa fel incat un conducator de
vehicul ce circula pe traiectoria tB va gasi in fata lui o sursa de lumina in
momentul in care intra pe strada III. Corpul B determina deasemenea amplasarea
celorlalte corpuri pe strada III.
Corpul C este
situat in aceeasi maniera astfel incat un conducator de vehicul ce urmeaza traiectoria
tC va gasi in fata lui corpul de iluminat C, corp care determina amplasarea
celorlalte corpuri pe strada II.
Distanta D\'
< D este astfel luata incat in intersectie nivelul mediu de luminanta sa fie
mai mare cu aproximativ 50% decat pe strazile adiacente.
Discontinuitatea din alinierea corpurilor de iluminat de-a
lungul strazilor I si II are avantajul de-a localiza intersectia.
) Intersectia
in cai Y : cai de circulatie de egala importanta
Folosind acelasi rationament, amplasarea corpurilor de
iluminat intr-o astfel de intersectie este conform figurii
) Intersectia
in X : cai de circulatie de egala importanta
Corpurile A si B sunt
amplasate la 10m de intersectie, pe partea dreapta in sensul de circulatie, astfel
incat sursa de lumina va fi imediat in fata conducatorului de vehicul.
d)Intersectie in rond central:cai de circulatie
de egala importanta
Realizarea
unui bun sistem de iluminat pentru o intersectie in rond central este o
problema dificila, fiecare caz particular de astfel de intersectie trebuie studiat
separat, regula general valabila dealtfel si pentru celelalte tipuri de intersectii.
Totusi se pot formula cateva recomandari ce caracter general in modul de tratare
a unui astfel de sistem de iluminat:
- in cazul in care diametrul rondului central este mic,
amplasarea corpurilor de iluminat se face periferic . Insula centrala se poate
folosi pentru plantarea unor arbusti de o asa maniera incat sa o scoata in
relief;
- in cazul in care diametrul insulei centrale este mare se
vor plasa corpuri de iluminat pe diametrul exterior al insulei in directia
fiecarui drum ce intra in intersectie .
De asemenea se vor plasa in ambele situatii corpurile de
iluminat \"B\" in asa fel incat sa se gaseasca in fata conducatorului
de vehicul in momentul in care vrea sa iasa din rondul central.
Proiectarea sistemului de iluminat presupune a realiza conditiile
cantitative si calitative impuse tipului respectiv de strada.
Principiul
de lucru pentru a satisface criteriul luminantei este urmatorul:
- stabilirea valorilor de luminanta medie, factori de
uniformitate,TI impusi de sistemul ce urmeaza a fi realizat;
- alegerea corpului de iluminat si a sursei de lumina;
- alegerea aranjamentului (unilateral, bilateral fata in fata
sau in zig-zag, catenar, etc.), a distantei dintre corpuri si a inaltimii de
montare;
- delimitarea suprafetei de calcul si realizarea grilei de
calcul pe aceasta suprafata;
- calculul luminantelor punctuale in raport cu pozitiile
posibile ale observatorilor (pe fiecare sens si banda);
- calculul luminantei medii, a factorilor de uniformitate si
a TI;
- compararea rezultatelor cu valorile impuse;
- in situatia naincadrarii in valorile impuse se fac
modificari ale amplasamentului, corpului sau sursei. Este important de retinut
ca de fiecare data se efectueaza o singura modificare pentru a putea analiza
efectul modificarii;
- daca rezultatele obtinute sunt corespunzatoare se poate
face o analiza economica a solutiei adoptate ce tine seama de puterea instalata,
de consumul de energie, de costul instalatiei de iluminat precum si de costurile
de intretinere.
Prezentam in continuare influenta pe care o au diversi factori
asupra luminantei de pe suprafata carosabilului:
- Caracteristicile de reflexie de pe sosea se afla intre
observator si corpul de iluminat;
- Luminanta medie a drumului este direct proportionala cu
fluxul/m2 furnizat de distributia corpului de iluminat daca nu se schimba tipul
soselei;
- Schimbarile in luminanta medie ce rezulta din modificarea
spatiului dintre corpuri pot fi usor prevazute utilizand un raport de proportionalitate;
- Reducand inaltimea de montare se reduce raspandirea
luminii in afara soselei si creste valoarea fluxului luminos/m2 si luminanta
soselei. Efectul micsorarii inaltimii de montare nu poate fi prevazut cu ajutorul
unui raport;
- Marind lungimea bratului vom mari luminanta medie a
soselei atata timp cat cresterea cantitatii de lumina ce se raspandeste pe
marginea soselei este mai mica decat reducerea cantitatii de lumina din spatele
corpului de iluminat;
- Imbunatatirea uniformitatii luminantei este mult mai
dificil de prevazut si nu exista o metoda ce utilizeaza rapoarte pentru anticiparea
acesteia. Micsorand distanta dintre doua corpuri si marind inaltimea de montare
imbunatatim uniformitatea. E recomandabila analizarea distributiei luminantei
in toate punctele grilei pentru a determina pozitia minimului si maximului cu
ajutorul acestora se pot estima efectele schimbarilor.
In general daca valoarea cea mai mica se afla intre
corpurile de iluminat aceasta poate fi imbunatatita prin alegerea unui corp de
iluminat al carui unghi in planul vertical pentru maximul intensitatii este mai
mare.Daca valoarea cea mai mica se afla
intr-un punct aflat pe marginea soselei situatia se poate imbunatati alegand un
corp de iluminat cu o distributie mai larga sau modificand lungimea bratului de
montare. Pentru strazi foarte late e bine sa se utilizeze aranjamentul fata in
fata deoarece caracteristicile de reflexie sunt slabe pentru lumina ce formeaza
unghiuri mari cu linia de privire a observatorului.