Niros Electric Grup - materiale electrice, corpuri de iluminat
Login
Email:
Parola:
Inregistrare cont nou
Ai uitat parola?
Categorii produse
Accesorii brilux
Accesorii instalatii electrice gewiss
Aparataj bticino - materiale electrice
Aparataj de lux fontini
Aparataj gewiss
Aparataj legrand
Aparataj master
Aparataj siemens
Aparatura modulara de protectie moeller
Aparatura modulara de protectie siemens
Aplice , plafoniere brilux
Butoane de comanda ,chei , lampi semnalizare moeller
Cabluri si conductori icme
Compensarea factorului de putere
Contactori moeller
Corpuri de iluminat - lustre brilux
Corpuri de iluminat -plafoniere aplice hochvolt-spots briloner
Corpuri de iluminat de siguranta brilux
Corpuri de iluminat klausen
Corpuri de iluminat liniare - tip supermarket schrack
Corpuri de iluminat pentru exterior brilux
Corpuri de iluminat pentru gradina brilux
Corpuri de iluminat pentru interioare brilux
Corpuri de iluminat pentru interior deco briloner
Corpuri de iluminat suspendate briloner
Corpuri de luminat special pentru bai splash briloner
Corpuri de luminat special pentru bucatarii cook & light briloner
Corpuri iluminat sisteme pentru spatii medicale aga light
Cuple industriale gewiss
Doze gewiss
Fier forjat
Generatoare de curent
Instalatii sanitare si termice
Sigurante automate schrack
Sisteme de impamantare si paratrasnet
Stalpi metalici pentru iluminat cml
Stechere gewiss
Surse de iluminat brilux
Tablouri electrice gewiss
Tablouri metalice cu contrapanou
Tablouri metalice modulare moeller
Trasee cabluri c.a.v.i.
Ventilatoare dospel , aspira sau vents
 
Home Produse Servicii Parteneri Logistica Echipa Contact
Iluminat stradal principii,normative

Iluminatul cailor de circulatie rutiera, cel mai important din cadrul iluminatului exterior, isi are particularitatile lui datorita vitezei relativ mari de deplasare a conducatorului auto (observatorului).

            Pentru a conduce un autovehicul pe o sosea, in conditii de siguranta acceptabila, cu o anumita viteza, soferul trebuie sa determine vizual urmatoarele:

            - daca soseaua din fata lui nu are denivelari sau obstacole pe o distanta rezonabila;

            - marcajele de banda sau pentru marginea soselei;

 

- amplasarea si semnificatia indicatoarelor rutiere;

            - amplasarea si sensul de miscare a obiectelor de pe drum sau din imediata lui apropiere;

            - pozitia propriului autovehicul fata de destinatia imediat urmatoare, alte obiecte.

            In conditii nocturne, iluminarea ce face posibila vizibilitatea poate proveni de la urmatoarele surse:

            - farurile si semnalizatoarele autovehiculelor;

            - sistemul de iluminat stradal;

            - semnalizatoare si indicatoare luminoase;

 

- alte surse luminoase aflate pe marginea drumului.

            Este unanim recunoscut faptul ca o buna iluminare a soselelor contribuie substantial la cresterea securitatii traficului pe timp de noapte. Mai mult de 30 % din numarul accidentelor petrecute in timpul noptii pot fi preāntāmpinate folosind tehnica iluminarii suprafetei drumului. Un bun iluminat public este acela care permite un trafic pe timp de noapte in deplina siguranta si cu maxim de confort, in conditii cāt mai apropiate de cele din timpul zilei. Confortul dat de un sistem de iluminat duce la diminuarea tensiunii nervoase, oboseala conducatorului auto reducāndu-se la limita minima.

 

Aceste aspecte, precum si altele confera sistemelor de iluminat stradal o importanta deosebita in desfasurarea in bune conditii pe timpul noptii a traficului rutier.

Important pentru realizarea unui sistem de iluminat stradal corespunzator este modul in care se face calculul si evaluarea cantitativa si calitativa a acestui iluminat.
    Evolutia in iluminatul stradal a fost caracterizata de criteriile de apreciere a sistemului:
    - criteriul iluminarii;
    - criteriul  luminantei;
    - criteriul luminantei si vizibilitatii obiectelor.
    Fiecare dintre aceste criterii au avut la baza marimi fundamentale din fotometrie (iluminare, luminanta, stralucire, contrast, etc.) Vom prezenta in continuare considerentele teoretice legate de aceste marimi, respectiv criterii, raportate la conditiile specifice din iluminatul stradal.

 

Criteriul initial de apreciere a fost cel al iluminarii drumului. In acest sens s-au facut numeroase studii legate de importanta uniformitatii iluminarii pe suprafata drumului si evitarea orbirii. Comparativ cu iluminatul interior, calculul iluminarii este mult mai simplu deoarece componenta reflectata este nula.

            Iluminarea E caracterizeaza receptia de flux luminos si reprezinta raportul dintre fluxul luminos  d F receptat de suprafata elementara d S:

                                                  

 

Iluminarea da cele mai bune informatii ale luminii receptate de o suprafata. Din punct de  vedere cantitativ, informatia este data de media iluminarilor punctuale de pe suprafata utila. Sub aspect calitativ sunt calculati factori de uniformitate:

            - general:   E min

                               E med

            - minimal:   E min

                               E max.

            Rezultatele contradictorii obtinute pentru sisteme de iluminat identice din punctul de vedere al iluminarii au impus cautari pentru gasirea altor mijloace de evaluare a sistemelor de iluminat stradal.

 

Datorita proprietatilor de reflexie  diverse ale imbracamintii drumurilor s-a constatat ca  la aceleasi valori de iluminari, deci acelasi iluminat, conduce la efecte diferite, la conditii de vizibilitate diferite. In aceste conditii, criteriul initial al iluminarii a fost inlocuit cu criteriul luminantei. Cercetarile intreprinse in aceasta directie au admis luarea in considerare a luminantei medii si uniformitatii luminantei, a orbirii si a ghidajului vizual.

            Luminanta este o marime fotometrica ce apreciaza sursele de radiatii luminoase ce influenteaza direct ochiul omenesc.

 

Luminanta La al unei suprafete luminoase elementare dS se defineste in raport cu pozitia observatorului fata de suprafata privita dS caracterizata prin intensitatea dIa

 

Metoda de calcul a iluminatului stradal elaborata de Comisia Internationala de Iluminat (C.I.E.) in 1977 (CIE 12.2-1977) si revizuita in 1995 (CIE 115-1995)stabileste conditiile cantitative si calitative necesare in iluminatul stradal pentru asigurarea securitatii traficului.

            Initial aprecierea unui sistem de iluminat s-a facut functie de nivelele de iluminare si factorii de uniformitate ai iluminarii pe sosea. Inconvenientul utilizarii acestui criteriu rezulta din faptul ca nu se tine cont de subiectul pentru care este proiectat acest sistem de iluminat: soferul unui autovehicul in miscare, deci caracterul dinamic al procesului de observare spre suprafata soselei.

 

Criteriul de baza utilizat de C.I.E pentru calcularea si evaluarea iluminatului stradal este criteriul luminantei. Publicatia CIE 115-1995 prezinta deasemenea notiunea de nivel de vizibilitate, respectiv vizibilitatea tintelor mici (VTM) ca un nou concept de evaluare calitativa a iluminatului stradal.

            Datorita faptului ca acest criteriu nu este pe deplin clarificat, atat sub aspectul factorilor de influenta, cat si a nivelelor cantitative admise CIE lasa la latitudinea fiecarui membru (tara) utilizarea sau neutilizarea acestui criteriu.

 

Ca urmare criteriul de baza recomandat de C.I.E. in publicatia 115-95 ramane in continuare criteriul luminantei.

 

Cercetarile intreprinse referitoare la zona care influenteaza vederea observatorului aflat la volanul unei masini si care se deplaseaza cu o viteza oarecare pe drum, au dus la concluzia ca este vorba de zona situata intre 60 si 160 m, iar inaltimea la care se afla ochiul observatorului fata de drum se considera a fi de 1,5 m unghiul corespunzator acestei zone este cuprins intre 0,54 si 1,43.

            In aceste conditii fiecare corp de iluminat amplasat de-a lungul strazii va produce o pata luminoasa in forma de T, a carui aspect depinde de:

 

- natura acoperamantului strazii;

            - modul de distributie al intensitatii luminoase a corpului de iluminat;

            - inaltimea de fixare a corpului de iluminat si distanta in raport cu observatorul;

            - natura si fluxul sursei luminoase;

            - eventuale conditii geografice locale.

            La un anumit nivel al luminantei uzual in iluminatul public perceptia obstacolelor se face in general prin efectul de silueta pe baza diferentei de luminanta dintre obstacol si fondul din care se detaseaza. Este deci necesar ca luminanta fondului sa fie suficient de mare si uniforma. Rezulta necesitatea asigurarii unui nivel al luminantei medii de 2 cd/m2  pentru a asigura un contrast de o,3. In  aceste conditii un obiect de 0,2 x 0,2 m poate fi perceput de la o distanta de 100 m. De retinut este si faptul ca factorii de reflexie a pietonilor sunt in general scazuti, valorile lor nedepasind 0,10 in 75 % din cazuri .

 

Pentru aprecierea calitativa a unui sistem de iluminat au fost introdusi asa numitii factori de uniformitate calculati pe suprafata de calcul, adica pe zona cuprinsa intre 60 si 160 m in fata observatorului.

 

  - general

 

                                                               

 

      Lmin - luminanta minima obtinuta pe suprafata de calcul;

      Lmed -luminanta medie a suprafetei de calcul

 

       

 

      Lk    - luminanta calculata intr-un punct al suprafetei de calcul;

       n   -  nr. de puncte in care a fost impartita suprafata de calcul.

-longitudinal

 

    

            Valorile Lmin si Lmax se iau din valorile obtinute pentru punctele de calcul aflate in lungul axului de circulatie al unui culoar.

 

- transversal

 

     

 

In acest caz Lmin si Lmax se iau pe o directie transversala fata de axul de circulatie.

 

Experienta a demonstrat ca pentru a aprecia calitativ un sistem de iluminat, factorii de uniformitate general (Ug) si longitudinal (U1) sunt in general suficienti.

            Absenta unei uniformitati longitudinale corespunzatoare provoaca efecte de ,,scara\' sau ,,serpentine\", dezagreabile sau daunatoare pentru confort si securitate.

            Uniformitatea generala permite aprecierea impresiei globale de calitate a sistemului de iluminat.

            Se mai fac referiri deasemenea la factorul de uniformitate transversal (Ut). O buna uniformitate transversala permite distingerea clara a latimii soselei si aprecierea mai buna a sensului continuitatii sale.

 

Unul dintre principalele obiective ale iluminatului stradal este sa creeze o suprafata de drum bine iluminata pe fondul careia obiectele sa poata fi observate.

            Totusi partile superioare ale obiectelor inalte de pe drum si obiectele de pe marginea drumului - indeosebi in sectiunile curbe - sunt observate avand ca fundal imprejurimile drumului. Astfel ca iluminarea corespunzatoare a imprejurimilor il ajuta pe automobilist sa perceapa mai bine imprejurimile si sa adapteze viteza in timp.

 

Functia procentului de iluminare a imprejurimilor (S.R.) este sa asigure un iluminat suficient al vecinatatii drumului, in asa fel incat obiectele sa poata fi vazute. Aceasta lumina vine si in ajutorul pietonilor, acolo unde exista o trecere de pietoni. In situatiile in care iluminatul este deja asigurat pentru imprejurimi, folosirea acestui procentaj este considerata a nu mai fi necesara. Procentajul de iluminare a vecinatatii drumului este iluminarea medie pe benzi cu o latime de 5 m, sau mai putin daca spatiul nu o permite (aceste benzi sunt adiacente marginilor ambelor laturi a sensului de circulatie) raportata la iluminarea medie pe benzile adiacente - cu latimea de 5 m sau jumatate din latimea benzii de circulatie, care dintre ele este mai mica de pe sensul de circulatie. Pentru circulatia in doua sensuri, ambele sensuri sunt tratate ca unul singur, cu exceptia cazurilor in care sunt separate de mai mult de 10 m.

 

Fenomenul de orbire fiziologica si psihologica pune probleme dificile in iluminatul rutier si depinde de:

 

- luminanta surselor de lumina;

- dimensiunea surselor;

- pozitia surselor in campul vizual;

 

- raportul intre luminanta sursei si luminanta medie a fondului.

 

Exista si alti factori care accentueaza fenomenul de orbire, cum ar fi prezenta inoportuna in special in orase a unor suprafete mari cu un factor de reflexie ridicat, vitrine si semne rutiere de luminanta mare. Pentru evaluarea orbirii fiziologice s-a introdus notiunea de indice de crestere a pragului de perceptie vizuala T. I., dat de urmatoarea formula:

 

Lv - luminanta de voal; este data de lumina produsa de sursele de orbire imprastiate in directia retinei ochiului formand un ,,voal\" luminos ce se suprapune pe imaginea receptata a obiectivului.

Luminanta de voal se calculeaza cu ajutorul relatiei empirice Stiles - Holladay, astfel :

 

in care:

 

-Ei - iluminarea ochiului observatorului data de C.IL.

        Si intr-un plan perpendicular pe linia vederii;

 

-2i - unghiul dintre linia vederii si intensitatea luminoasa Ii a C.IL. pe directia ochiului observatorului; (C.IL. - corp de iluminat)

 

- k - factor de varsta (uzual k = 10)

 

Pentru calculul lui T.I. se iau in considerare doar corpurile care se afla intr-un con definit de directia vizuala, care are semiunghiul de deschidere de 20°. Aceasta se bazeaza pe conceptia de realizare a parbrizului autovehiculelor. Se admite ca primul corp se afla sub un unghi de 20°.

            Acest procedeu se preteaza si pentru evaluarea orbirii instalatiilor de iluminat speciale, de exemplu dispunerea concentrata de corpuri de iluminat in zone de intersectie, corpuri cu dispunere la inaltimi mari.

 

Orbirea psihologica cu caracterul sau mai discret. Determinata in general de contrastul de luminanta este tot mai mult abandonata in ultimul timp, considerandu-se ca fenomenul de orbire este bine exprimat prin indicele T.I.

            Redarea culorilor in iluminatul rutier nu este un lucru foarte important, in schimb culoarea luminii are o influenta deosebita in urmatoare directii:

   - in realizarea performantei vizuale pentru distingerea detaliilor obiectelor, obstacolelor, semnelor de circulatie;

 

- in aprecierea luminantei medii a drumului;

- in fenomenul de orbire psiholoogica.

 

Studiile experimentale realizate ,,in situ\' au condus la concluzia ca lampile de sodiu de joasa si inalta presiune sunt superioare celor cu vapori de mercur de inalta presiune datorita

 

-acuitatii vizuale superioare

 

-impresie luminoasa mai buna la acelasi nivel de luminanta;

            -performanta vizuala mai buna;

            -orbire psihologica redusa

            Ghidajul vizual (luminos) are rolul de a asigura distingerea corespunzatoare a drumului, importanta lui crescand semnificativ in cazul punctelor particulare ale iluminatului rutier: intersectii, cai in curba, in panta, treceri de pietoni, poduri, parcaje.

            Nivelele cantitative si calitative, functie de luminanta, impuse de C.E.I. sunt prezentate in tabelul 3.1.Semnificatia claselor de iluminat este prezentata in tabelul 3.2.

 

Tabel 3.1.

 

            Toatedrumurile Toatedrumurile Toate drumurile            Drumuri fara sau cu putine intersectii      Drumuri cu treceri de pietoni neiluminate

Clasa de iluminat           L[cd/m2]Minimmentinut                   U0    Minim              Ti[%]   Maxim    initial                  Ul    Minim        SR   Minim

M1       2,0       0,4       10        0,7       0,5

M2       1,5       0,4       10        0,7       0,5

M3       1,0       0,4       10        0,5       0,5

M4       0,75     0,4       15        -           -

M5       0,5       0,4       15        -           -

Tab.3.2

 

                             Descrierea drumului   Clase de   Iluminat

Drumuri de mare viteza cu benzi separate pe fiecare directie de circulatie, fara traversari si cu control complet al accesului; autostrazi, drumuri ultra-rapideDensitatea traficului si complexitatea configuratiei drumului (Obs.1):              Mare              Medie              Scazuta       M1      M2      M3

Drumuri de mare viteza, drumuri cu directie dubla de circulatie.Controlul circulatiei (Obs.2) si separarea (Obs.3) diferitelor tipuri de utilizatori ai drumurilor (Obs.4).              Slab              Bun             M1      M2

Artere urbane importante, drumuri radiale, drumuri de distributie regionala.Controlul circulatiei si separarea diferitelor tipuri de utilizatori ai drumului:              Slab              Bun             M2      M3

Drumuri de legatura mai putin importante, drumuri de distributie locala, drumuri importante de acces in zone rezidentiale.drumuri care asigura accesul direct la proprietati si care conduc la drumuri de legatura.Controlul circulatiei si separarea diferitelor tipuri de utilizatori ai drumului:               Slab               Bun        M4      M5

Obs.1.Complexitatea configuratiei drumului se refera la infrastructura, miscari  de trafic si imprejurimile drumului.Factorii care trebuiesc luati in considerare sunt:

 

- numarul de benzi, pante;

     -semne si semnale;

     -rampe de intrare si iesire, fuziunea traficului, terasamente ce trebuiesc luate in considerare.

 

Obs.2. Controlul circulatiei se refera la prezenta semnalelor si semnelor si la existenta regulamentelor.

            Metodele de control sunt:

 

-semafoarele, regulile de prioritate, regulamentele si semnele de prioritate,          -semnele de circulatie, marcajele directionale si marcajul drumului.

 

Unde acestea sunt absente sau rare, controlul circulatiei este considerat slab, si invers.

Obs.3. Separarea se poate realiza cu ajutorul benzilor cu destinatie specifica sau prin restrictionarea folosirii de catre unul  sau mai multe tipuri de trafic.

Obs.4. Tipuri diferite de utilizatori ai drumului sunt de exemplu - automobilele, camioanele, vehiculele lente, autobuzele, biciclistii si pietonii.

 

 

 

In cadrul sistemelor de iluminat destinate cailor de circulatie rutiera, un aspect aparte il au punctele de discontinuitate a acelei cai: intersectii, cai in curba, in panta, treceri de pietoni, noduri suprapuse, poduri. Ele ridica probleme deosebite in realizarea intregului sistem se iluminat, iar aspectele cantitative, calitative capata noi aspecte si sensuri.

            In continuare se analizeaza un astfel de punct de discontinuitate si anume intersectia - zona cea mai importanta din punctul de vedere al traficului rutier.

 

In orice situatie si pentru un marcaj la sol specific acelei intersectii sistemul de iluminat trebuie pe cat posibil:

            - sa asigure, chiar si in conditii de timp nefavorabil si trafic intens, un ghidaj vizual care sa indice clar traseul intersectiei unui observator (conducatorul auto) ce se afla in urmatoarele situatii succesive:

 

)           la apropierea de 200 - 300m de intersectie;

)           in momentul penetrarii in ea;

)           pe parcursul parcurgerii ei.

 

- sa furnizeze o ambianta luminoasa suficient de buna, fara ca fenomenul de orbire sa depaseasca limitele admise;

- sa nu fie necesar a se recurge la un numar prea mare de puncte luminoase care ar putea genera confuzii;

- sa nu oblige a implanta corpuri de iluminat in locuri periculoase si nici in locuri unde intretinerea presupune deranjarea grava a circulatiei;

- sa fie realizat in conditii satisfacatoare din punct de vedere estetic, pentru o incadrare armonioasa in ansamblul arhitectural al orasului.

 

In cazul intersectiilor, performantele fotometrice ale sistemului de iluminat trebuie sa satisfaca conditii specifice:

 

- luminanta medie este cu aprox. 50% mai mare fata de nivelul de luminanta cel mai ridicat al strazilor concurente;

- datorita configuratiei geometrice deosebite, uniformitatea longitudinala nu isi mai are sensul in majoritatea cazurilor;

- indicele de confort al orbirii psihologice este tot mai mult abandonat pentru sistemele de iluminat rutier in general, iar in cazul intersectiilor cu atat mai mult datorita timpului scurt in care ochiul observatorului ar fi supus unor eventuale contraste de luminanta. De altfel indicele de confort se calculeaza pentru C.IL. identice aliniate de-a lungul unei strazi drepte.

 

Intersectia privita ca un punct de discontinuitate trebuie sa fie tratata astfel incat sistemul de iluminat sa nu introduca elemente perturbatoare in plus pentru conducatorii auto ce vin si intra in intersectie.

            Prezentam in continuare o clasificare a principalelor tipuri de intersectii:

 

                                                        INTERSECTIE

 

                                    DUPA FORMA                                   DUPA IMPORTANTA

                                                                                                                                                                    

 

INTERSECTIE IN T                       INTERSECTIE CU CAI

                                                                                      DE CIRCULATIE DE

                                    INTERSECTIE IN Y                       EGALA IMPORTANTA

 

                                    INTERSECTIE IN X                          

                                                                                       INTERSECTIE CU CAI

                                    INTERSECTIE IN                          DE CIRCULATIE DE

                                    ROND CENTRAL                          INEGALA IMPORTANTA

 

Pentru cateva tipuri de intersectii vom face in continuare o analiza a sistemelor de iluminat, analiza rezultata din experienta castigata in acest domeniu.

 

)           Intersectia in T: cai de circulatie de egala importanta

 

Corpul de iluminat A este plasat in axa jumatatii din dreapta a caii de circulatie III cu fata spre intersectie. Corpul A este situat de aceeasi parte cu corpul A\' , astfel incat un conducator auto ce va circula pe traiectoria tA va gasi in fata lui un corp de iluminat la intrarea sa in strada I. Corpul A determina amplasarea in continuare a celorlalte corpuri de pe strada I.

 

Corpul B este amplasat in asa fel incat un conducator de vehicul ce circula pe traiectoria tB va gasi in fata lui o sursa de lumina in momentul in care intra pe strada III. Corpul B determina deasemenea amplasarea celorlalte corpuri pe strada III.

            Corpul C este situat in aceeasi maniera astfel incat un conducator de vehicul ce urmeaza traiectoria tC va gasi in fata lui corpul de iluminat C, corp care determina amplasarea celorlalte corpuri pe strada II.

            Distanta D\' < D este astfel luata incat in intersectie nivelul mediu de luminanta sa fie mai mare cu aproximativ 50% decat pe strazile adiacente.

 

Discontinuitatea din alinierea corpurilor de iluminat de-a lungul strazilor I si II are avantajul de-a localiza intersectia.

 

)           Intersectia in cai Y : cai de circulatie de egala importanta

 

Folosind acelasi rationament, amplasarea corpurilor de iluminat intr-o astfel de intersectie este conform figurii

 

)           Intersectia in X : cai de circulatie de egala importanta

 

 Corpurile A si B sunt amplasate la 10m de intersectie, pe partea dreapta in sensul de circulatie, astfel incat sursa de lumina va fi imediat in fata conducatorului de vehicul.

            d)  Intersectie in rond central:cai de circulatie de egala importanta

            Realizarea unui bun sistem de iluminat pentru o intersectie in rond central este o problema dificila, fiecare caz particular de astfel de intersectie trebuie studiat separat, regula general valabila dealtfel si pentru celelalte tipuri de intersectii. Totusi se pot formula cateva recomandari ce caracter general in modul de tratare a unui astfel de sistem de iluminat:

 

- in cazul in care diametrul rondului central este mic, amplasarea corpurilor de iluminat se face periferic . Insula centrala se poate folosi pentru plantarea unor arbusti de o asa maniera incat sa o scoata in relief;

- in cazul in care diametrul insulei centrale este mare se vor plasa corpuri de iluminat pe diametrul exterior al insulei in directia fiecarui drum ce intra in intersectie .

 

De asemenea se vor plasa in ambele situatii corpurile de iluminat \"B\" in asa fel incat sa se gaseasca in fata conducatorului de vehicul in momentul in care vrea sa iasa din rondul central.

Proiectarea sistemului de iluminat presupune a realiza conditiile cantitative si calitative impuse tipului respectiv de strada.

            Principiul de lucru pentru a satisface criteriul luminantei este urmatorul:

 

- stabilirea valorilor de luminanta medie, factori de uniformitate,TI impusi de sistemul ce urmeaza a fi realizat;

- alegerea corpului de iluminat si a sursei de lumina;

- alegerea aranjamentului (unilateral, bilateral fata in fata sau in zig-zag, catenar, etc.), a distantei dintre corpuri si a inaltimii de montare;

- delimitarea suprafetei de calcul si realizarea grilei de calcul pe aceasta suprafata;

- calculul luminantelor punctuale in raport cu pozitiile posibile ale observatorilor (pe fiecare sens si banda);

 

- calculul luminantei medii, a factorilor de uniformitate si a TI;

- compararea rezultatelor cu valorile impuse;

- in situatia naincadrarii in valorile impuse se fac modificari ale amplasamentului, corpului sau sursei. Este important de retinut ca de fiecare data se efectueaza o singura modificare pentru a putea analiza efectul modificarii;

- daca rezultatele obtinute sunt corespunzatoare se poate face o analiza economica a solutiei adoptate ce tine seama de puterea instalata, de consumul de energie, de costul instalatiei de iluminat precum si de costurile de intretinere.

 

Prezentam in continuare influenta pe care o au diversi factori asupra luminantei de pe suprafata carosabilului:

- Caracteristicile de reflexie de pe sosea se afla intre observator si corpul de iluminat;

- Luminanta medie a drumului este direct proportionala cu fluxul/m2 furnizat de distributia corpului de iluminat daca nu se schimba tipul soselei;

- Schimbarile in luminanta medie ce rezulta din modificarea spatiului dintre corpuri pot fi usor prevazute utilizand un raport de proportionalitate;

 

- Reducand inaltimea de montare se reduce raspandirea luminii in afara soselei si creste valoarea fluxului luminos/m2 si luminanta soselei. Efectul micsorarii inaltimii de montare nu poate fi prevazut cu ajutorul unui raport;

- Marind lungimea bratului vom mari luminanta medie a soselei atata timp cat cresterea cantitatii de lumina ce se raspandeste pe marginea soselei este mai mica decat reducerea cantitatii de lumina din spatele corpului de iluminat;

- Imbunatatirea uniformitatii luminantei este mult mai dificil de prevazut si nu exista o metoda ce utilizeaza rapoarte pentru anticiparea acesteia. Micsorand distanta dintre doua corpuri si marind inaltimea de montare imbunatatim uniformitatea. E recomandabila analizarea distributiei luminantei in toate punctele grilei pentru a determina pozitia minimului si maximului cu ajutorul acestora se pot estima efectele schimbarilor.

 

In general daca valoarea cea mai mica se afla intre corpurile de iluminat aceasta poate fi imbunatatita prin alegerea unui corp de iluminat al carui unghi in planul vertical pentru maximul intensitatii este mai mare.  Daca valoarea cea mai mica se afla intr-un punct aflat pe marginea soselei situatia se poate imbunatati alegand un corp de iluminat cu o distributie mai larga sau modificand lungimea bratului de montare. Pentru strazi foarte late e bine sa se utilizeze aranjamentul fata in fata deoarece caracteristicile de reflexie sunt slabe pentru lumina ce formeaza unghiuri mari cu linia de privire a observatorului.

Sisteme de expunere in Magazine
Brilux
Master
Elmark
Contact
Soseaua Bucuresti-Targoviste nr 195B - DN1A
Tel.: 0372.73.73.63(4)
Fax: 0372.87.01.59
GSM: 0729.900.937
E-mail: office@nirosd.ro
 
Home | Produse | Servicii | Parteneri | Referinte | Logistica | Echipa | Contact
Copyright © 2005 Niros. Toate drepturile rezervate. O solutie Inotec.