array( "name" => ... , "type" => {check,combo,text,href} , "sqlsrc" => "the sql" , "arrsrc" => array(...) , "destination" => "href$id" ) , ... ) // // function gptcb_default_prep_param( $db , $artype ) { foreach( $artype as $colname => $colparams ) { if ( isset( $colparams["sqlsrc"] ) ) { // pregateshte array-ul $ress = $db->getAll( $colparams["sqlsrc"], DB_FETCHMODE_ASSOC ); $ar = array(); $ar[0] = "(none)"; if ( !DB::isError( $ress ) && count($ress) ) { foreach( $ress as $row ) { $ar[$row["id"]] = $row["name"]; } } $artype[$colname]["arrsrc"] = $ar; } } return $artype; } function gptcb_default($main_line , $cbparam) { $new_line = array(); list( $id_col , $artype ) = $cbparam; $lid = $main_line[ $id_col ]; foreach( $main_line as $colname => $coldata ) { if ( isset( $artype[$colname] ) ) { $colparams = $artype[$colname]; } else { $colparams = array(); } $cellcontent = ""; if ( isset( $colparams["name"] ) ) { if ( isset( $colparams["useinits"] ) && ($colparams["useinits"] != 0) ) { $varname_now = $colparams["name"]."_now[$lid]"; $varname_org = $colparams["name"]."_org[$lid]"; $cellcontent .= "" ; } else { $varname_now = $colparams["name"]."[$lid]"; } } if ( isset($colparams["type"] ) ) { $type = $colparams["type"]; } else { $type = "text"; } switch( $type ) { case "check": if ( $coldata == 0 ) $checked = ""; else $checked = " CHECKED"; $cellcontent .= ""; break; case "radio": $checked = ""; if ($coldata) $checked = "CHECKED"; $cellcontent .= ""; break; case "combo": $cellcontent .= generate_select( $colparams["arrsrc"] , $varname_now , $coldata ); break; case "text": $cellcontent .= $coldata; break; case "textref": $cellcontent .= $colparams["arrsrc"][$coldata]; break; case "href": $location = str_replace( "[id]" , $lid , $colparams["destination"] ); $cellcontent .= "{$coldata}"; break; case "edit": if ( isset( $colparams["size"] ) ) $c_size = $colparams["size"]; else $c_size = 10; if ( isset( $colparams["align"] ) ) $c_align = $colparams["align"]; else $c_align = "left"; $cellcontent .= ""; break; } $new_line[$colname] = $cellcontent; } return $new_line; } function gptcb_form($name , $param) { if ( !isset( $param["action"] ) ) { $param["action"] = $_SERVER["SCRIPT_NAME"]; } $action = $param["action"]; $form_params = ""; if ( isset($param["hv"]) ) { foreach( $param["hv"] as $p_name=>$p_value ) { $form_params .= ""; } } $form_start = "
"; $form_start .= ""; $form_start .= $form_params; $form_stop = ""; if ( isset( $param["title"] ) ) { $form_stop .= "{$param['title']}"; } if ( isset( $param["sel_name"] ) ) { $form_stop .= generate_select( $param["sel_opts"] , $param["sel_name"] , -1 ); } if ( isset( $param["submit_img"] ) ) { $form_stop .= ""; } else { if ( isset($param["submit_text"]) ) { $form_stop .= ""; } else { $form_stop .= ""; } } $form_stop .= "
"; return array($form_start , $form_stop); } function gptcb_checks($main_line , $cb_param) { list($id_col,$param_name) = $cb_param; $lid = $main_line[$id_col]; $main_line["check_col_{$param_name}"] = ""; return $main_line; } function gptcb_remove_cols( $main_line , $cols ) { foreach( $cols as $col_name ) { unset( $main_line[$col_name] ); } return $main_line; } ?> Niros Electric Grup - materiale electrice, corpuri de iluminat
Niros Electric Grup - materiale electrice, corpuri de iluminat
Login
Email:
Parola:
Inregistrare cont nou
Ai uitat parola?
Categorii produse
Accesorii brilux
Accesorii instalatii electrice gewiss
Aparataj bticino - materiale electrice
Aparataj de lux fontini
Aparataj gewiss
Aparataj legrand
Aparataj master
Aparataj siemens
Aparatura modulara de protectie moeller
Aparatura modulara de protectie siemens
Aplice , plafoniere brilux
Butoane de comanda ,chei , lampi semnalizare moeller
Cabluri si conductori icme
Compensarea factorului de putere
Contactori moeller
Corpuri de iluminat - lustre brilux
Corpuri de iluminat -plafoniere aplice hochvolt-spots briloner
Corpuri de iluminat de siguranta brilux
Corpuri de iluminat klausen
Corpuri de iluminat liniare - tip supermarket schrack
Corpuri de iluminat pentru exterior brilux
Corpuri de iluminat pentru gradina brilux
Corpuri de iluminat pentru interioare brilux
Corpuri de iluminat pentru interior deco briloner
Corpuri de iluminat suspendate briloner
Corpuri de luminat special pentru bai splash briloner
Corpuri de luminat special pentru bucatarii cook & light briloner
Corpuri iluminat sisteme pentru spatii medicale aga light
Cuple industriale gewiss
Doze gewiss
Fier forjat
Generatoare de curent
Instalatii sanitare si termice
Sigurante automate schrack
Sisteme de impamantare si paratrasnet
Stalpi metalici pentru iluminat cml
Stechere gewiss
Surse de iluminat brilux
Tablouri electrice gewiss
Tablouri metalice cu contrapanou
Tablouri metalice modulare moeller
Trasee cabluri c.a.v.i.
Ventilatoare dospel , aspira sau vents
 
Home Produse Servicii Parteneri Logistica Echipa Contact
Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice
NORMATIV DE INCERCARI SI MASURATORI LA ECHIPAMENTE SI INSTALATII ELECTRICE
Indicativ: PE 116-94
Inlocuieste: PE 196-84
1. GENERALITATI
1.1. Domeniul de aplicare
1.1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la efectuarea incercarilor si verificarilor echipamentelor si instalatiilor electrice apartinând RENEL, cu ocazia punerii in functiune si in exploatare; aceste prevederi se aplica si la instalatiile electrice ale altor unitati economice, care urmeaza a fi transferate la RENEL.
Pentru echipamentele si instalatiile electrice aflate in exploatarea altor unitati economice decât RENEL, prevederile prezentului normativ se vor aplica in urma unor dispozitii aparte.
1.1.2. Pentru echipamentele construite in conformitate cu standardele si prescriptiile tehnice, ce vor aparea ulterior datei aprobarii prezentului normativ si care vor contine, pentru anumite probe, indicatii sau valori de cele prevazute in prezentul normativ, se vor respecta noile prevederi.
1.1.3. Prevederile prezentului normativ se vor aplica la urmarirea comportarii in exploatare a echipamentelor din instalatiile RENEL; rezultatele incercarilor si verificarilor prevazute in acest normativ se vor consemna in fisa de urmarire a comportarii in exploatare a echipamentului, care va constitui istoria tehnica a echipamentului supus verificarilor.
1.1.4. Filialele din cadrul RENEL vor prevedea, in conditiile minime tehnice de procurare de la furnizori si de reparare, parametrii, in conformitate cu prevederile acestui normativ.
1.2. Conditiile tehnice generale
1.2.1. Prezentul normativ este elaborat in conformitate cu standardele si prescriptiile in vigoare si cu instructiunile firmelor furnizoare din România, pentru produsele aflate in fabricatie la data intrigarii in vigoare.
Tinând seama de actiunile permanente de imbunatatire si diversificare a fabricatiei, se va avea in vedere faptul ca, in functie de anul fabricatiei, instructiunile fabricii furnizare pot diferi de prezentul normativ.
Din aceste motive, se stabileste urmatoarea ordine de preferinta:
•    instructiunile de fabrica pentru produsele la care exista astfel de instructiuni;
•    prezentul normativ pentru produsele la care nu exista instructiuni de fabrica si pentru acele probe care nu se executa in fabrica.
1.2.2. Normativul cuprinde mai multe probe cu caracter obligatoriu, cu valori de control in conformitate cu standardele in vigoare si recomandari din literatura de specialitate.
Ordinea de executie a probelor este cea prezentata in actualul normativ.
1.2.3. Dupa executarea probelor si a masurilor prevazute in norme si instructiuni, este necesara intocmirea buletinelor de verificare pentru fiecare proba sau grup de probe in parte, care sa confirme in mod expres respectarea sau nerespectarea valorilor de control stabilite prin instructiunile fabricii furnizoare sau alte normative din România (standarde, prescriptii etc.).
1.2.4. Buletinele de incercari si masuratori vor contine, pentru fiecare proba in parte, concluzia stabilita de seful de lucrare, daca corespunde sau nu actelor normative in vigoare.
Fiecare filiala de exploatare va stabili, in functie de amplasarea geografica si de importanta instalatiei, persoana competenta care are dreptul de a analiza buletinele si de a da avizul de redare in exploatare. La instalatiile complexe, la care se fac probe de catre mai multe echipe (mai multi sefi de lucrare), decizia de punere in functiune va fi luata de conducerea tehnica a subunitatii, dupa ce a verificat toate buletinele emise (inclusiv faptul ca s-au efectuat toate probele necesare).
In caz de dubii sau rezultate contradictorii, se poate decide refacerea probelor neconcludente sau completarea volumului de probe cu alte masuratori, solicitându-se pentru aceasta si concursul furnizorului sau altor specialisti.
In cazul in care valorile masuratorilor sunt in afara limitelor prescrise, decizia asupra posibilitatilor punerii in functiune sau redarii in exploatare (permanenta sau limitata) se va lua in urma analizei rezultatelor masuratorilor in ansamblu, dupa cum urmeaza:
- de catre conducerile directiilor tehnice ale filialelor, pe baza notei justificative intocmite de subunitate (sectie, centru etc.), pentru instalatii cu tensiunea pâna la 110 kV si, respectiv, pentru grupuri termoenergetice cu puteri pâna la 25 MW inclusiv.
1.2.5. Buletinele de incercari si masuratori trebuie sa fie clar formulate si cu precizari asupra tipului de aparate de masura folosite. Se recomanda ca masuratorile periodice sa fie repetate in aceleasi conditii cu aceleasi tipuri de aparate. Buletinele vor contine orice informatie necesare pentru reproductibilitatea probelor in conditii tehnice si climatice necesare.
1.2.6. Pentru acele masuratori care prevad comparatii cu valori initiale de referinta, se mentioneaza ca prin valori initiale de referinta se inteleg urmatoarele:
•    valori de fabrica confirmate prin buletine sau prin alt act oficial, care se refera in mod expres la aparatul si instalatia electrica respectiva;
•    in lipsa buletinelor sau ale atelierelor de reparatii (pentru produsele reparate), valorile obtinute la punerea in functiune sau la prima incercare profilactica se considera valori de referinta. Aceste valori comparate de catre comisia tehnica de punere in functiune cu valorile de catalog din prospecte;
•    pentru utilaje vechi, la care nu exista buletine de fabrica, nici buletine de punere in functiune sau de incercari profilactice, ca valori de referinta se vor lua cele indicare in prezentul normativ.
1.2.7. Se recomanda si compararea rezultatelor obtinute, privind caracteristicile de stare ale izolatiei transformatoarelor, sa fie facute pentru conditii identice sau apropiate in ceea ce priveste temperatura, conditiile atmosferice, clasa de precizie a aparatelor, metoda de masurare etc. In functie de tipul probei, se pot lua in considerare coeficientii de corectie, in cazul in care conditiile climatice nu se pot respecta.
1.2.8. Pentru marimile care caracterizeaza starea echipamentului investigat, rezultatele verificarilor profilactice vor fi analizate tinându-se seama si de valorile masurate anterior.
1.2.9. Buletinele de fabrica si de la p.i.f. sunt valabile 6 luni pentru echipamentele de 110-400 kV si 1 an pentru echipamentele de MT.
1.2.10. La periodicitatea probelor se va tine seama ca datele reprezinta intervale de timp maxime la care se efectueaza proba respectiva.
1.2.11. Inainte si dupa efectuarea oricarei masuri si, in special, a celor de izolatie, sarcinile capacitive remanente vor fi descarcate electric, prin legare la pamânt.
1.2.12. Inainte de efectuarea incercarilor si masuratorilor, suprafata exterioara a izolatiei externe (treceri izolate, placi izolate, carcase de portelan etc.) va fi curatat de praf si murdarie, cu alcool de 90o sau tetraclorura de carbon, in scopul micsorarii curentului de scurgere pe suprafata, curent care poate duce la rezultate eronate.
1.2.13. In functie de tipul echipamentului investigat, inainte si dupa incercarea cu tensiune marita a unui echipament, este obligatorie masurarea rezistentei de izolatie a acestuia.
1.2.14. Inaintea probei cu tensiune marita, la echipamentele care contin fluide izolante trebuie sa existe certitudinea ca rezultatele incercarii acestor fluide sunt corespunzatoare.
1.2.15. In exploatare, atunci când incercarea cu tensiunea marita nu se poate face pe fiecare aparat dintr-o celula de inalta tensiune, se admite ca incercarea sa se faca pe ansamblul celulei, si anume la valoarea corespunzatoare aparatului cu tensiunea de incercare specifica ceea mai mica, cu mentionarea in buletin a acestei situatii. Situatiile in care echipamentele de 6-20 kV se incearca in ansamblul celulei se stabilesc prin ITI. In general, in acest caz intra celulele prefabricate si statiile in care demontarea conexiunilor de legatura nu este posibila.
1.2.16. Aparatele construite pentru o anumita tensiune, dar care functioneaza in instalatii cu tensiuni nominale mai mici vor fi incercate corespunzator tensiunii nominale a instalatiei in care functioneaza.
1.2.17. Efectuarea probelor cu tensiune marita la aparatajul electric din exploatare s-a prevazut numai la acele tipuri de aparate electrice, pentru care exista instalatii portabile de incercare.
Pe masura procurarii de instalatii de incercare si pentru aparate de tensiuni superioare, aceasta proba devine proba de normativ.
In prezent, la punerea in functiune a aparatelor având U > 60 kV, pentru proba de tensiune marita se vor lua in considerarea buletinele de incercare ale furnizorului sau buletinele eliberate de alte laboratoare de inalta tensiune.
1.2.18. Având in vedere si faptul ca fabricantul echipamentelor este obligat sa efectueze probe de control individual sau de tip la lucrarile noi, beneficiarul investitiei se va ingriji sa obtina buletine de fabrica.
In cazul in care se contracteaza utilaje cu furnizori care nu asigura efectuarea acestor probe de control individual sau de tip la lucrarile noi, beneficiarul investitiei se va ingriji sa obtina buletinele de fabrica.
In cazul in care se contracteaza utilaje cu furnizori care nu asigura efectuarea acestor probe de fabrica (eventual, echipament de fabricatie straina), se va solicita prin contract efectuarea acestor probe.
1.2.19. Suplimentar, se pot executa si alte probe, care sa ateste calitatea echipamentului (de exemplu, la transformatoarele de putere cu tensiunea Un  110 kV), ca de exemplu:
•    probe speciale la ulei;
•    variatia curentului de absorbtie, in functie de tensiune;
•    detectia descarcarilor partiale prin metode ultrasonice;
•    investigarea prin metode de defectoscopie bazata pe analiza raspunsului in frecventa si, respectiv, aplicarea impulsurilor de joasa tensiune etc.
1.2.20. Este recomandabila utilizarea instalatiilor de termoviziune pentru depistarea contactelor imperfecte in instalatii sau a punctelor calde (in mod experimental si pentru transformatoare), ceea ce poate permite diminuarea unor operatii cu ocazia unor revizii tehnice sau, dupa caz, decalarea acestora.
1.2.21. Lucrarile de intretinere curenta (IC), reviziile tehnice (RT), reparatiile curente (RC), reparatiile capitale (RK), reconstructii-modernizari (RM) si interventiile accidentale (IA) mentionate in normativ se executa la periodicitatile mentionare in normativul tehnic de reparatii PE 016.
1.2.22. Tensiunile nominale date in prezentul normativ corespund tensiunilor celor mai ridicate pentru echipament indicate in standardul de coordonare a izolatiei in instalatiile electrice cu tensiuni peste 1 kV (STAS 6489/1-1980), dupa urmatoarea echivalenta:
Tensiunea nominala, Un
(kV)    Tensiunea cea mai ridicata pentru echipament, Un  
(kV)
6    7,2
10    12
15    7,5
20    24
30    36
35    42
60    72
110    123
220    245
400    420
1.3. Conditii specifice de executare a incercarilor si contoarelor pentru transformatoare, autotransformatoare de putere si a bobinelor de reactanta shunt in ulei (capitolele 5 si 6) *)
*) In continuare, se va folosi numai termeni „transformator” si se va intelege si „autotransformator”
1.3.1. In cadrul acestui normativ, la cap. 5 si 6 sunt tratate transformatoarele si autotransformatoarele executate conform prevederilor STAS 1703, precum si bobinele de reactanta shunt in ulei, in masura in care se pot aplica prevederile standardelor la aceste bobine de reactanta si nu exista alte prevederi sau instructiuni specifice acestora din urma.
Pentru transformatoarele de putere uscate sau cu lichide neinflamabile, precum si pentru cele etanse, incercarile, masuratorile si verificarile se executa in conformitate cu instructiunile furnizorului.
1.3.2. Prevederile capitolelor 5 si 6, referitoare la volumul incercarilor, masuratorilor, verificarilor, la valorile de control, la limitele si tolerantele admise, la periodicitatile acestor verificari, se aplica numai in masura in care ele nu contravin prevederilor si instructiunilor furnizorului (dar le completeaza).
1.3.3. Dupa executarea incercarilor si masuratorilor prevazute, este necesara interpretarea rezultatelor obtinute si intocmirea buletinelor de verificare. In buletinele de verificare se va specifica, in afara rezultatelor obtinute, daca echipamentele verificate corespund din punct de vedere tehnic si pot fi puse sub tensiune si date in exploatare.
Controlul si aprobarea buletinelor de verificare se fac numai de catre personalul tehnic imputernicit de conducerea intreprinderii.
1.3.4. Hotarârea cu privire la punerea sub tensiune, punerea in functiune sau functionarea in continuare a echipamentului se va lua nu numai pe baza compararii rezultatelor cu valori de control, in limitele si tolerantele din prezentul normativ, ci si din urmarirea evolutiei acestor valori masurate periodic de-a lungul timpului in exploatare (acestea se refera cu precadere la caracteristicile izolatiei interne).
Indicatorii de stare ai izolatiei (R60, Kab, tg infasurarii, Estr.ulei, tgulei 90oC) vor fi interpretati in totalitatea lor si nu individual, cu exceptia starii uleiului electroizolant, care va fi reconditionat sau inlocuit daca la masuratori se obtin valori necorespunzatoare pentru Estr. sau tg 90oC ulei.
In cazul in care incercari si masuratori de izolatie rezultatele sunt necorespunzatoare, volumul si tipul de probe pot fi extinse (repetarea unor probe noi, suplimentare), respectiv periodicitatea va fi micsorata, in scopul stabilirii exacte a starii transformatorului, a deciziei de urmeaza a fi luata: fie de mentinere in exploatare, fie de scoatere din exploatare si de alegere a tehnologiei de tratare a izolatiei (uscare, inlocuire de ulei etc.).
In asemenea cazuri, in care la incercarile si masuratorile efectuate in conditii normale unele rezultate nu corespund, conducerea exploatarii, cu concursul furnizorului sau al altor specialisti, va efectua noi probe, va mari eventual volumul si sortimentul probelor si va micsora intervalul de probe, in scopul luarii unor decizii corecte asupra starii transformatorului si a masurilor ce trebuie luate.
1.3.5. Inainte de proba de tensiune marita este obligatorie determinarea starii izolatiei prin R60, R60/R15, tg , probe de ulei etc., iar dupa proba cu tensiune marita se va repeta masurarea R60, R60/R15.
1.3.6. Pe lânga incercarile si masuratorile electrice, transformatoarele vor fi supuse si controlului si verificarilor privind functionarea corespunzatoare a partilor mecanice, in conformitate cu instructiunile de montaj si exploatare ale furnizorului sau prescriptiile RENEL.
1.3.7. In perioada cuprinsa intre momentul terminarii montajului si momentul punerii in functiune, respectiv intre momentul retragerii din exploatare pentru rezerva si momentul repunerii in functiune, verificarea parametrilor de stare ai izolatiei (masurarea rezistentei de izolatie si a tg pentru izolatia infasurarilor, respectiv masurarea rigiditatii dielectrice si a tg pentru uleiul din cuva si conservator) se va efectua la intervale de:
•    1 an pentru transformatoarele cu Sn  63 MVA, de tensiuni nominale < 110 kV;
•    6 luni pentru transformatoarele cu Sn > 63 MVA, de tensiuni nominale 110 kV, 220 kV, 400 kV.
In cazul in care in aceasta perioada, datorita neetanseitatilor manifestate, au fost necesare remedieri sau completari cu ulei ale transformatorului, imediat dupa completarea cu ulei se vor efectua masuratorile de izolatie mentionate. La PIF se vor efectua toate probele cuprinse in prezentul normativ.
Incercari si masuratori privind starea izolatiei
1.3.8. Masurarea caracteristicilor izolatiei se efectueaza pe timp frumos, la o umiditate relativa a aerului ambiant de cel mult 80% si dupa curatirea suprafetei exterioare a trecerilor izolate cu alcool de 90o sau echivalent.
1.3.9. Incercarile si masuratorilor se executa dupa umplerea cu ulei a transformatorului si aerisirea corespunzatoare a acestuia la un interval minim de 12 ore dupa terminarea acestor operatii.
1.3.10. Ordinea efectuarii incercarilor si masuratorilor privind starea izolatiei si care vor preceda totdeauna incercarile cu tensiune marita este:
•    rigiditatea dielectrica a uleiului, eventual analiza redusa a uleiului, daca se apreciaza a fi necesara;
•    R60, R60/R15, tg a izolatiei infasurarilor in ulei.
1.3.11. Determinarea tg a izolatiei infasurarilor in ulei a transformatoarelor cu tensiuni pâna la 35 kV inclusiv este facultativa la cele din retelele de distributie si obligatorie pentru transformatoarele din centralele electrice bloc si de servicii interne (exclusiv cele cu infasurari de MT/0,4 kV necuplate la generator). La transformatoarele de servicii proprii din statiile electrice se va efectua masurarea tg la un interval de 2RT.
De asemenea, determinarea acestei marimi este obligatorie pentru toate trafo cu tensiuni peste 110 kV inclusiv si puteri peste 10 MVA inclusiv, indiferent de tensiune.
1.3.12. In buletinul de incercari se vor indica temperaturile izolatiei la care s-au executat masuratorile. Masuratorile se executa la o temperatura a izolatiei care sa nu fie mai mica de 10oC.
1.3.13. Ca temperatura a izolatiei transformatorului deconectat timp indelungat (cel putin 24 ore) si care nu a fost supus incalzirii se ia temperatura straturilor superioare ale uleiului, masurata cu termometrul.
1.3.14. In cazul incalzirii transformatorului, masurarea rezistentei de izolatie se face dupa intreruperea incalzirii, dar nu mai devreme de 60 min in cazul incalzirii prin alimentarea infasurarii (in scurtcircuit sau in curent continuu), iar in cazul incalzirii exterioare (inductie s.a.) nu mai devreme de 30 min.
1.3.15. Masuratorile de izolatie R60 si tg infasurarii trebuie sa se faca la PUF, pe cât posibil la o temperatura (ecart ± 5o C) apropiata de cea indicata in buletinul fabricii, dar nu mai mica de 10oC. Prevederea este obligatorie pentru trafo de medie si mare putere. Masurarea caracteristicilor izolatiei se executa pe panta scaderii temperaturii, dupa linistirea uleiului (circa o ora). Temperatura izolatiei se determina inainte de masurarea caracteristicilor izolatiei.
Astfel:
- Pentru transformatoare si autotransformatoare de puteri mari (100, 200, 250 si 400 MVA) noi, masurarea R60, tgd infasurarii la punerea in functiune se va efectua la doua valori de temperatura: 50o C ± 5o C si Tfabrica ± 5o C sau la temperatura ambianta, daca aceasta este mai mare de Tfabrica ± 5o C (Tfabrica – temperatura la care s-au masurat parametrii ce izolatie in fabrica, valoare indicata in buletinul de fabrica).
Alegerea se va face in functie de anotimpul in care se executa masuratoarea.
In continuare, periodic in exploatare, masuratorile se vor executa la una din temperaturile de referinta mentionate in buletinul de la PIF (ecart admis ± 5o C).
Valorile masurate la PIF se compara cu valorile masurate in fabrica, urmând ca in exploatare valorile masurata sa se incadreze in valorile limita admise la pct. 5.
Periodic in exploatare, rezultatele determinarii valorilor pentru R60, tgd infasurarii la una din cele doua temperaturi de referinta (± 5o C) se vor compara cu valoarea de referinta a R60, tg infasurarii obtinuta ca mai sus (in anul de baza), trebuind sa se incadreze in valorile limita admise.
In cazurile in care apare o scadere brusca a valorii masurate a R60 (mai mare de 40%) intr-un an fata de anul anterior, se va face o analiza speciala pentru stabilirea cauzelor si masurilor de remediere.
Valorile limita admise in exploatare pentru R60, tg infasurarii sunt indicate la pct. 5.2, col. 3, pct. 4, respectiv pct. 5.3, col. 3, pct. 3.
- Pentru transformatoare de medie putere (10-40 MVA) noi, cât si pentru cele din exploatare, se va proceda la fel ca mai sus, cu mentiunea ca in fabrica determinarea R60, tg infasurarii se va face numai pentru 2 temperaturi: 50o C si pentru temperatura ambianta.
- Pentru transformatoare de mica putere (S < 10 MVA) noi, cât si pentru cele din exploatare, masurarea R60 la PIF si apoi periodic in exploatare se va executa la orice temperatura mai mare sau egala cu 10ş C.
Reducerea rezistentei R60 si tg pentru izolatia infasurarilor la temperatura de referinta in vederea compararii rezultatelor, se va face utilizând coeficientii de variatie K1, K2, K2, in functie de diferenta de temperatura t (şC), conform exemplelor de mai jos:
a) Recalcularea rezistentei de izolatie pentru o alta temperatura
Exemplu de calcul:
In buletinul de fabrica valoarea rezistentei R60 masurata intre infasurarea de inalta tensiune si infasurarea de joasa tensiune legata la masa este 1450 M la temperatura uleiului la partea superioara a cuvei de 21ş C (t2).
In timpul masurarii la punerea in functiune temperatura a fost de t1 = 18ş C, deci t = t2 – t1 = 3o C. Pentru aceasta diferenta de temperatura coeficientul K1 = 1,13 (vezi pct. 5.2). Deci, rezistenta de izolatie la 18ş C va fi:
R60 = 1450 x 1,13 = 1639 M
Se stie ca la PIF rezistenta de izolatie nu trebuie sa fie mai mica de 70% din cea masurata in fabrica.
Deci, rezistenta de izolatie minima la punerea in functiune va fi de R60 = 1639 x 0,70 = 1147 M
b) Recalcularea tg a infasurarilor pentru o alta temperatura
Exemplu de calcul:
In buletinul de fabrica s-a precizat pentru valoarea tangentei unghiului de pierderi dielectrice (tg) a izolatiei intre infasurarea de inalta tensiune si infasurarea de joasa tensiune legata la masa o valoare de tg = 0,4%, la temperatura uleiului la partea superioara a cuvei de 21ş C (t2).
La PIF, temperatura izolatiei transformatorului (temperatura uleiului la partea superioara a cuvei) era de 18ş C. Deci, t = 3oC, valoare care corespunde coeficientului K2 = 1,09 (vezi pct. 5.3).
Deci, valoarea tg masurata in fabrica si readusa la 18şC va fi:
tg = 0,4/1,09 = 0,36%
La PIF, valoarea tg poate fi mai mare fata de valoarea masurata in fabrica cu vel mult 30%.
Deci, valoarea maxima a tg a izolatiei infasurarilor in cazul mentionat, la punerea in functiune, trebuie sa fie de cel mult (0,46 x 1,3) = 0,477%.
1.4. Conditii specifice de executare a probelor de ulei
Definitii privind uleiul electroizolant
a) Conditii specifice
1.4.1. Probele de ulei pentru analiza se colecteaza, de preferinta, pe timp senin, fara ceata, la ore cu umiditate atmosferica minima (prânz etc.), fara vânt si fara praf.
1.4.2. Pe ceata, vânt, praf, ploaie, lapovita, in general pe timp cu precipitatii atmosferice, probele de ulei nu se colecteaza.
1.4.3. Uleiul electroizolant de provenienta indigena, existent intr-un aparat, va putea fi completat cu ulei electroizolant tot de fabricatie româneasca. Amestecul, in acest caz, se face fara restrictie. Nu se recomanda introducerea uleiului neaditivat TR 30 peste uleiul aditivat TR 25A.
1.4.4. In cazul aparatelor din import cu ulei strain, pentru completare este indicat a se utiliza ulei nou de acelasi tip.
Completarea cu alt tip de ulei se va face numai daca acesta este compatibil cu cel din echipament. Se impune efectuarea testului de compatibilitate la amestecare.
1.4.5. In cazul deteriorarii calitatii, trebuie analizata cauza care a condus la aceasta situatie.
1.4.6. Continutul analizelor de ulei la diverse echipamente este indicat in anexa 21.2 (cap. 21).
1.4.7. Reglementari privind exploatarea uleiurilor sunt inscrise si in PE 129/91 (definitii, gospodarire, metode de analiza, interpretarea rezultatelor, reconditionarea fizica etc.).
b) Definitii
1.4.8. Ulei nou este uleiul livrat de rafinarii, neutilizat si având caracteristicile prevazute in STAS 811; acest ulei nu poate fi utilizat fara a fi reconditionat fizic.
1.4.9. Ulei nou reconditionat fizic este uleiul indicat mai sus, care a fost reconditionat fizic (uscat si filtrat), in vederea aducerii la parametrii necesari utilizarii.
1.4.10. Ulei din exploatare este ulei din echipamentele aflate in functiune.
1.4.11. Ulei din exploatare reconditionat fizic este uleiul din echipament care, in urma unui tratament fizic (uscare, filtrare), corespunde parametrilor prescrisi in acest capitol, referitor la uleiul din exploatare.
[top]
 
2. GENERATOARE SI COMPENSATOARE SINCRONE
Standarde si prescriptii de referinta
STAS 1893-87     Masini electrice rotative. Conditii generale
STAS 8211-84     Masini electrice sincrone trifazate. Metode de incercare
STAS 6910-87     Agregate energetice. Vibratii admisibile. Prescriptii
STAS 10784/1-77     Turbogeneratoare. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 11614-88     Infasurari statorice de inalta tensiune ale masinilor electrice rotative. Conditii tehnice si metode de incercare.
STAS 822/74     Conditii tehnice pentru hidrogeneratoare sincrone
STAS 832/73     Conditii tehnice generale pentru turbogeneratoare
CEI 34     Recomandari pentru masini electrice rotative
VDE 2056/1     Criterii pentru aprecierea vibratiilor mecanice ale masinilor electrice
x x x     Instructiunile furnizorului exprimate in cartea tehnica a echipamentului
2.1. Masurarea rezistentei de izolatie a infasurarilor si determinarea coeficientului de absorbtie
Conditiile de executie a probei
a) Masurarea rezistentei de izolatie se face cu megohmmetrul, conform tabelului:
Tensiunea infasurarilor    Tensiunea megohmmetrului
 1000    500
1000-3000    1000
> 3000    2500-5000
 
Se masoara si se noteaza temperatura infasurarilor.
De preferinta, masurarea se face la temperatura mediului ambiant.
b) Pentru masurarea rezistentei de izolatie a infasurarii rotorice fata de masa se va utiliza un megohmmetru de 1000 V.
c) Pentru aprecierea gradului de umiditate la masini cu U  3000 V si P  300 kW (sau  3000 kVA) se masoara R60 si R15
Indicatiile si valorile de control
a) valorile obtinute nu trebuie sa fie mai mici de 50% din datele de la PIF, la aceeasi temperatura. In lipsa acestora, rezistenta de izolatie trebuie sa fie:
- la masini cu Un  1000 V
Riz > 1M
- La masini cu Un > 1000 V,
Riz  KUn(V) / [1000 + (S(kVA) / 100)]  (M)
Coeficientul K de variatie a rezistentei de izolatie cu temperatura are valorile:
oC    75    70    60    50    40    30    20    10
K    1,0    1,2    1,8    2,6    3,9    5,5    8,5    12
b) RIZ > 1 M
c) Kabs = R60/R15  1,3, pentru temperaturi ale infasurarilor intre 10 si 30şC
Momentul efectuarii probei
- PIF, RT, RC, RK
- Interventii la infasurari
2.2. Masurarea rezistentei de izolatie a circuitului de excitatie, inclusiv a suporturilor
Conditiile de executie a probei
Cu megohmmetrul de 1000 V
Indicatiile si valorile de control
Valoarea minima: 1 M
Momentul efectuarii probei
- PIF, RC, RK
2.3. Masurarea rezistentei de izolatie a lagarului
Conditiile de executie a probei
a) Cu masina in stare de repaus masuratorile se fac cu megohmmetrul de 500 V, conductele de ulei fiind racordate.
b) In timpul functionarii se masoara cu un voltmetru de curent alternativ tensiunile intre capetele arborelui si intre corpul lagarului izolat si placa de fundatie cu pelicula de ulei suntata.
Indicatiile si valorile de control
a) RIZ > 50% din valoarea d: referinta sau in lipsa acesteia:
RIZ  1 M la turbogeneratoare
RIZ  0,3 M la hidrogeneratoare
b) Valorile tensiunii nu se normeaza.
Momentul efectuarii probei
a) PIF si dupa oricare interventie la lagare
b) In timpul functionarii: o data pe luna
Observatii
Daca masina nu are borna pentru masura, se va monta o garnitura in fusul arborelui si cuzinet. In zona acestui lagar pe durata masuratorii.
2.4.Masurarea rezistentei de izolatie a traductoarelor de temperatura
Conditiile de executie a probei
Cu megohmmetrul de 100-500 V
Masurarea se va face la placa de borne a traductoarelor, dupa desfacerea legaturilor la pamânt.
Indicatiile si valorile de control
RIZ  0,5 M
Momentul efectuarii probei
- PIF
- RC
- RK
2.5. Masurarea rezistentei de izolatie a buloanelor de fixare a statorului pe fundatie, daca sunt izolate
Conditiile de executie a probei
Cu megohmmetrul de 500 sau 100 V
Indicatiile si valorile de control
RIZ  1 M
Momentul efectuarii probei
- PIF
- RC
- RK
2.6. Incercarea izolatiei infasurarii statorice cu tensiune continua marita (facultativ)
Conditiile de executie a probei
Tensiunea maxima de incercare Uinc.c.c. = 1,6 Uinc.c.a.
Cresterea tensiunii peste valoarea 0,5 Uinc.c.c. se va face in trepte de circa 2 kV. Viteza de crestere va fi constanta.
Se masoara curentul de scurgere (fuga) si se traseaza curba:
Iscurgere = f (Uaplicat).
Curentul de scurgere se masoara la 15 s dupa ridicarea tensiunii la o noua treapta. Proba se opreste la aparitia cotului in curba de mai sus. Proba se face pentru fiecare faza in parte, celelalte doua faze fiind legate la masa.
Indicatiile si valorile de control
Valorile curentului de scurgere nu se normeaza.
Se compara cu valorile masurate anterior.
Momentul efectuarii probei
In toate cazurile de la pct. 2.7.
Observatii
Proba nu se poate executa la generatoarele racite cu apa, daca inelele colectoare de apa nu sunt izolate fata de masa. Proba se poate totusi face numai dupa uscarea prealabila a circuitului hidraulic prin tehnica vidului.
2.7. Incercarea izolatiei infasurarii statorice cu tensiune alternativa marita, 50 Hz (aplicata)
Conditiile de executie a probei
Se incearca fiecare faza separat fata de masa, celelalte doua faze fiind legate la masa.
Valoarea tensiunii de incercare:
Uinc = K (2Un + kV).
Inainte si dupa efectuarea acestei probe se va masura rezistenta de izolatie.
Indicatiile si valorile de control
Izolatia trebuie sa reziste la tensiunea de incercare timp de 1 min.
Valorile coeficientului K:
K = 1 in fabrica;
K = 1 pentru partea de infasurare inlocuita;
K = 0,85 la punerea in functiune;
K = 0,75 pentru toata infasurarea dupa reparatia partiala sau dupa avarii care au afectat infasurarea statorica;
K = 0,65 profilactic.
Observatie: bobinele noi, inainte si pe parcursul montajului, se verifica conform instructiunilor furnizorului acestor bobine.
In cazul executarii probei cu generatorul inchis, se vor respecta indicatiile din coloana 6, iar valoarea tensiunii de incercare se va reduce cu 2 kV.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- In urma unor solicitari electrodinamice anormale (scurtcircuit in apropierea bornelor, sincronizare defectuoasa etc.) daca se considera necesar.
- La orice interventii la infasurari, cu scoaterea barelor din crestaturi sau inlocuirea partiala a infasurarii.
- Incercarea profilactica se va efectua daca exista incertitudini asupra starii bobinajului (imbatrânirea izolatiei, eroziuni, murdarie), cu ocazia reparatiilor.
Observatii
La infasurarile racite cu apa, proba se efectueaza cu circuitul de apa in functiune. Conductivitatea apei trebuie sa fie mult mai mica decât valoarea din exploatare indicata de furnizor. Incercarea cu tensiune marita se executa, de regula, cu generatorul deschis, pentru a se putea vizualiza locul cu defect si sa se stinga inceputul de incendiu, daca acesta apare, cu CO2 sau cu praf si CO2.
- Incercarea se poate executa si cu generatorul inchis, insa numai in conditiile existentei in generator a unui mediu care stinge focul (CO2 sau H2 puritate nominala). In acest caz incercarea se executa numai in situatia aparitiei unei solicitari electrodinamice anormale.
La generatoarele racite cu aer se va urmari vizual efectul incercarii si se va interveni cu instalatii de stins incendiul in cazul aparitiei unei flacari.
2.8. Incercarea izolatiei infasurarii rotorice cu tensiune alternativa marita
Conditiile de executie a probei
Valoarea de baza a tensiunii de incercare notata cu Uinc.b este de 10 ori tensiunea nominala de excitatie, insa 1000 V  Uinc.b  3500.
In cazul turbogeneratoarelor incercarea se va executa cu valorile:
- rotor oprit, inainte de montarea bandajelor:
Uinc. = K (Uinc.b + 500 V)
- rotor oprit, cu bandaje montate:
Uinc. = K Uinc.b
- rotor pe standul de echilibrare la turatie nominala:
Uinc. = K (Uinc.b – 1000 V)
- profilactic, in exploatare, incercarea se executa cu megohmmetrul de 1000 V.
In cazul hidrogeneratoarelor incercarea se executa cu valoarea:
Uinc. = K Uinc.b
Indicatiile si valorile de control
Izolatia trebuie sa reziste la tensiunea de incercare timp de 1 min. Valorile coeficientului K:
K = 1 in fabrica pentru rotor nou sau in caz de rebobinare completa;
K = 0,75 dupa reparatii partiale sau profilactic dupa avarii care au afectat infasurarea rotorica.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- La orice interventie la infasurare rotorica
Observatii
Atentie!
Incercarea cu megohmmetrul de 1000 V se va executa obligatoriu si la turatie nominala cu excitatia scoasa din circuit.
2.9. Masurarea variatiei factorului de pierderi dielectrice (tg) cu tensiunea aplicata la infasurarile statorice
Conditiile de executie a probei
Masuratoarea se executa cu o punte Shering:
- Tensiunea de incercare: intre 0,1 Un si 0,8 Un in trepte de 0,1 Un.
- Proba se executa cu desfacerea legaturilor dintre borne si barele capsulate.
- Se masoara fiecare faza separat fata de masa, celelalte doua faze fiind legate la masa.
- La fiecare masuratoare se va nota si temperatura infasurarii.
- Se traseaza curba tg = f (U).
- Se calculeaza variatia capacitatii ca raport intre diferenta capacitatilor masurate la 0,8 Un si 0,2 Un si capacitatea la 0,2 Un:
dC / C = [C(0,8) - C(0,2)] x 100 / C(0,2)
Indicatiile si valorile de control
Variatia tg intre 0,2 Un si 0,8 Un nu trebuie sa fie mai mare de 20% fata de valorile de referinta (izolatie in stare noua) masurate la aceeasi temperatura a infasurarii.
Tensiunea de aparitie a pragului de ionizare, respectiv cotul ce apare in curba tg = t (U), trebuie sa fie mai mare 0,6 Un. In cazul in care cotul nu este evident, se ia in consideratie intersectia asimptotelor la cele doua portiuni ale curbei.
Variatia capacitatii nu trebuie sa fie mai mare de 20% fata de valoarea de referinta (izolatie in stare nou), masurate la aceeasi temperatura a infasurarii.
Momentul efectuarii probei
- PIF, RC, RK
- Interventii la infasurari cu scoaterea barelor din crestaturi
Observatii
La generatoarele racite cu apa, proba se face cu circuitul de apa in functiune.
Conductivitatea apei trebuie sa fie mult mai mica decât valoarea din exploatare indicata de furnizor.
2.10. Verificarea barelor de legatura intre generator si transformator
Conditiile de executie a probei
a) Incercare cu tensiune marita alternativa aplicata izolatiei barelor fata de masa
Se efectueaza cu barele separate de generator si transformator.
Tensiunea de incercare:
Uinc. = 2,5 Un
b) Verificarea incalzirii (inclusiv elementele de sustinere)
Verificarea se face la proba de scurtcircuit a generatorului cu Iinc. = 1,2 In timp de 30 min.
Indicatiile si valorile de control
a) Izolatia trebuie sa reziste la tensiunea de incercare timp de 1 min.
b) Incalzirea nu trebuie sa depaseasca incalzirea admisa de clasa de izolatie.
Nu trebuie sa apara incalziri locale mai mari decât in rest.
Momentul efectuarii probei
a) - PIF
- Interventii la bare, ecrane
b) - PIF
- Interventii la bare, ecrane
2.11. Masurarea rezistentei ohmice a infasurarilor statorice
Conditiile de executie a probei
Masuratoarea se executa cu metoda voltmetrului si ampermetrului.
Se masoara fiecare faza in parte. Se vor face câte trei determinari la trei curenti diferiti. Se calculeaza valoarea medie pentru fiecare faza.
Se masoara si se noteaza temperatura stabilizata a infasurarii. Curentul maxim de incercare: 0,1 In
Indicatiile si valorile de control
Rezultatele masuratorilor nu trebuie sa difere cu mai mult de 5% intre faze si cu 5% fata de valoarea din fabrica.
Momentul efectuarii probei
- PIF, RC, RK
- Interventii la infasurari, cu scoaterea barelor din crestaturi
Observatii
La generatoarele racite cu apa, proba se face cu circuitul de apa in functiune.
Conductivitatea apei trebuie sa fie mult mai mica decât valoarea din exploatare indicata de furnizor.
2.12. Masurarea rezistentei ohmice a infasurarii rotorice
Conditiile de executie a probei
Masuratoarea se executa cu metoda voltmetrului si ampermetrului.
Se vor face câte trei determinari la trei curenti diferiti. Se calculeaza valoarea medie.
Se masoara si se noteaza temperatura stabilizata a infasurarii. Curentul maxim de incercare: 0,1 In
Indicatiile si valorile de control
Rezultatele masuratorilor nu trebuie sa difere cu mai mult de 5% fata de datele din fabrica (la aceeasi temperatura).
Momentul efectuarii probei
- PIF, RC, RK
- La orice interventie la infasurare sau la conexiuni
2.13. Determinarea principalelor caracteristici electrice dupa invârtirea generatorului la turatia nominala
Conditiile de executie a probei
a) Caracteristica de scurtcircuit trifazat permanent la borne
Se ridica curba Ik = f (Iex) pentru valori crescatoare ale curentului statoric si ale curentului de excitatie. Curba se ridica pâna la valoarea curentului statoric:
Ik = 1,05 In.
In timpul probei se permit variatii ale frecventei (turatiei) pâna la  20% din valoarea nominala, fara corectii.
Se masoara curentii de faza pe cele trei faze si se face media lor aritmetica.
Se determina coeficientul de asimetrie a curentului nominal ca raportul dintre diferenta intre valorile maxime si minime ale celor trei curenti masurati si valoarea medie a lor:
ksl = (Inmax - Inmin) • 100 / Inmed
unde:
Inmed = (InR + InS + InT) / 3
b) Verificarea incalzirii barelor de legatura intre generator si transformator (inclusiv elementele de sustinere) se face dupa ridicarea curbei de scurtcircuit, la valoarea Ik = 1,2 In timp de 30 minute.
c) Caracteristicile de mers in gol
Se ridica curba Uo = f (Iex) pentru valori uniform crescatoare si apoi uniform descrescatoare (fara reveniri la valori anterioare) ale tensiunii la bornele generatorului si curentului de excitatie.
Uo este valoarea maxima de incercare cu tensiune indusa a transformatorului bloc, in cazul in care este racordat.
Se masoara cele trei tensiuni intre faze si se face media lor aritmetica.
Curba se ridica pâna la valoarea tensiunii la borne Uo = 1,1 Un pentru turbogeneratoare si Uo = 1,3 Un pentru hidrogeneratoare.
In cazul in care nu se poate mentine turatia (frecventa) constanta la valoarea nominala, valorile tensiunii se recalculeaza cu relatia:
Uomed = Uo\'med x nn/n\'
unde:
Uo med este valoarea medie a tensiunilor masurate la turatia n’ diferita de turatia nominala nn.
Se determina coeficientul de asimetrie al tensiunii nominale, ca raportul dintre diferenta intre valorile maxime si minime intre faze si valoarea medie a lor:
ksu = (Unmax - Unmin) x 100/Unmed
unde:
Unmed = (UnRS + UnST + UnTR) / 3
Se masoara tensiunea remanenta cu generatorul la turatie nominala, cu excitatia declansata (gol neexcitat) dupa ridicarea caracteristicii de gol.
Se masoara direct la bornele generatorului cele trei tensiuni intre faze. Se face media lor aritmetica.
d) Se masoara prin oscilografiere timpul de stingere al câmpului magnetic din circuitul rotoric. Se ridica curba Ugen = f (t) din momentul deconectarii circuitului rotoric.
Incercarea se face la Un.
Indicatiile si valorile de control
Se compara cu caracteristicile date de furnizor.
a) Curentul de excitatie la mers in scurtcircuit corespunzator curentului nominal nu trebuie sa difere cu mai mult de 5% de valoarea de la PIF in stare noua. Coeficientul de asimetrie al curentului nominal trebuie sa fie mai mic de 1%.
b) Incalzirea nu trebuie sa depaseasca incalzirea admisa de clasa de izolatie (STAS 1897/1-87). Nu trebuie sa apara incalziri locale mai mari decât in rest.
c) Curentul de excitatie la mers in gol, corespunzator tensiunii nominale, nu trebuie sa difere cu mai mult de 5% de valoarea de la PIF in stare noua.
Coeficientul de asimetrie al tensiunii nominale trebuie sa fie mai mic de 1%.
Tensiunea remanenta trebuie sa fie sub 100 V.
d) Timpul de stingere nu se normeaza. Abaterile fata de caracteristicile indicate de fabrica sau fata de valorile initiale nu trebuie sa depaseasca limitele de precizie ale instrumentelor de masura.
Operatia se repeta de 3-5 ori, cu urmarirea comportarii ADR.
Momentul efectuarii probei
a) PIF, RK
b) PIF, RK si orice interventie la infasurari statorice si rotorice
d) PIF lucrari la ADR
2.14. Incercarea fierului activ
Conditiile de executie a probei
Incercarea consta in incalzirea fierului activ statoric prin inductie.
Timpul de incercare, la o inductie de circa 1 T, este de 90 min. iar la 1,41 T de 45 min.
Temperatura se masoara cu termometre cu alcool sau termocuple in minimum 20 de puncte situate la periferia interioara a statorului, insistându-se pe zona suspecta.
Incercarea se executa cu rotorul scos.
Un numar de spire inconjoara statorul, trecând prin spatiul interior. Numarul de spire se determina in functie de valoarea inductiei, tensiunea sursei de alimentare si sectiunea longitudinala a miezului statoric.
Observatie: Citirea temperaturilor se face din 5 in 5 minute, dupa circa 30 min (pentru 1 T) si respectiv, dupa circa 15 min (pentru 1,41 T) de la inceperea probei.
Indicatiile si valorile de control
Diferenta maxima de incalzire in diverse puncte sa nu fie mai mare de 15oC.
La controlul vizual sa nu existe zone cu izolatia intre tole carbonizata.
La palpare nu trebuie sa existe zone supraincalzite.
Momentul efectuarii probei
- Depistarea deteriorarilor
- Dupa interventii, reparatii la fierul statoric
- Dupa terminarea operatiei de pachetare, daca aceasta se face in centrala (la hidrogeneratoare)
2.15. Masurarea intrefierului
Conditiile de executie a probei
Masurarea se face cu dispozitive speciale, in 4-8 puncte diametral opuse si la ambele capete ale rotorului.
Indicatiile si valorile de control
Valorile obtinute nu trebuie sa difere fata de medie cu mai mult de 5% pentru turbogeneratoare si 10% pentru hidrogeneratoare
Momentul efectuarii probei
- PIF, RK
- Interventii care pot conduce la modificarea intrefierului
2.16. Verificarea etanseitatii infasurarilor statorice racite du apa
Conditiile de executie a probei
Se face cu apa distilata recirculata si schimbatorul de ioni izolant.
Valoarea presiunii si furata probei se iau conform instructiunilor fabricii constructoare.
Daca acestea lipsesc, proba se face la presiunea de 1-1,5 presiune nominala timp de 24 de ore si o temperatura a apei de 50-60ş C.
Indicatiile si valorile de control
Nu trebuie sa apara umeziri sau scurgeri de apa.
Momentul efectuarii probei
- PIF, RK
- Interventii la infasurari sau la circuitul de apa
2.17. Verificarea circulatiei aerului in canalele de ventilatie ale rotorului
Conditiile de executie a probei
Conform instructiunilor date de constructor
In lipsa lor, proba se recomanda a se face cu aer la presiunea de 3 bar.
Indicatiile si valorile de control
Se verifica daca sunt canalele astupare.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Dupa avarii care au condus la infundarea canalelor.
2.18. Verificarea etanseitatii racitoarelor de hidrogen
Conditiile de executie a probei
Verificarea se face conform instructiunilor furnizorului. In lipsa acestora proba se poate face:
a) cu apa la o presiune egala sau mai mare cu maximum 50% presiunea nominala timp de 30 minute;
b) cu aer comprimat la o presiune egala sau mai mare cu 50% presiunea nominala, timp de 30 minute.
Indicatiile si valorile de control
Presiunea nu trebuie sa scada cu mai mult de 1% din presiunea initiala.
Nu trebuie sa apara umeziri sau scurgeri de apa, in cazul probei cu apa.
Momentul efectuarii probei
- PIF, RK
- Interventii la racitoare
2.19. Verificarea etanseitatii intregului generator sau compensator
Conditiile de executie a probei
Proba se face conform instructiunilor furnizorului.
In lipsa acestora proba se face cu aer sau hidrogen la presiunea nominala a agentului de racire timp de 24 de ore.
Indicatiile si valorile de control
Presiunea nu trebuie sa scada fata de presiunea initiala cu mai mult de:
1,2% in cazul testului cu aer;
4% in cazul testului cu hidrogen
Momentul efectuarii probei
- PIF, RK
- Interventii la elementele de etansare
2.20. Masurarea impedantei infasurarilor rotorice
Conditiile de executie a probei
Cu voltmetrul si ampermetrul, alimentând infasurarea rotorului de la o sursa de 220-400 V, 50 Hz.
Proba se face:
•    cu rotorul scos;
•    cu rotorul montat, oprit;
•    cu rotorul in turatie.
Indicatiile si valorile de control
Valorile impedantei intregului bobinaj nu trebuie sa difere cu mai mult de 10% fata de valorile din protocolul de receptie, in stare nou.
Valorile impedantei bobinelor rotorice trebuie sa fie egale intre ele la HG sau egale 2 câte 2 la bobinele perechi pe cei 2 poli la TG.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Interventii la infasurarea rotorului.
2.21. Masurarea variatiei factorului de pierderi dielectrice (tg ) al bornelor infasurarii statorice
Conditiile de executie a probei
Tensiunile de incercare:
Uinc = 0,2 Un si Uinc = 0,8 Un
Proba se executa cu bornele decuplate de infasurare si barele capsulate.
Indicatiile si valorile de control
Cresterea variatiei tg nu trebuie sa fie mai mare de 30% fata de valoarea de referinta (borne noi).
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Reparatii la borne
Observatii
Proba se executa la turbogeneratoarele si hidrogeneratoarele tip bulb.
2.22. Verificarea sistemului de excitatie statica
Conditiile de executie a probei
a) Masurarea rezistentei de izolatie se face cu megohmmetrul. Valoarea tensiunii de incercare nu este permis sa fie mai mare decât tensiunea maxima inscrisa a elementelor semiconductoare.
b) Verificarea formei de unda a tensiunii la bornele de curent continuu ale puntii redresoare (cu oscilograf sau osciloscop)
c) Verificarea transformatoarelor de forta se face conform cap. 5.
Indicatiile si valorile de control
a) Riz  50% din valoarea de referinta
b) Se compara cu forma de unda oscilografiata la PIF.
Momentul efectuarii probei
a) PIF, RC, RK
- La orice interventie la sistemul de excitatie
b) PIF, RK
2.23. Masurarea vibratiei lagarelor
Conditiile de executie a probei
Masurarea se face cu masina functionând in regim stabilizat la:
•    gol neexcitat;
•    gol excitat:
•    0,5 din sarcina nominala pentru turbogeneratoare si 0,25 - 0,5 - 0,75 pentru hidrogeneratoare si compensatoare;
•    sarcina nominala
•    compensator pentru hidrogeneratoare (daca este cazul).
Indicatiile si valorile de control
Valoarea amplitudinii duble a vibratiei masurate in micrometri nu trebuie sa depaseasca valorile:
Calificativul:    Bine    Satisfacator    Admis
n (rot./min)    amplitudinea dubla (micrometri)
60-600    120    208    320
750    100    160    250
960    76    128    196
1200    60    100    160
1500    50    80    128
1890    40    68    100
2400    30    50    80
3000    24    40    60
Valoarea eficace a vitezei de vibratii (in mm/s) nu trebuie sa depaseasca valorile:
Calificativul:    Viteza eficace (mm/s)
Bine    0,46…2,8
Satisfacator    2,8…4,6
Admis    4,6…7,1
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Inainte si dupa revizii si reparatii
- Periodic: lunar in lipsa altor indicatii ale furnizorului
2.24. Masurarea descarcarilor partiale la infasurarile statorice (facultativ)
Conditiile de executie a probei
Tensiunile de incercare: 0,2 Un; 0,4 Un; 0,6 Un; 0,8 Un
Proba se executa cu desfacerea legaturilor dintre borne si barele capsulate.
Se masoara fiecare faza separat fata de masa, celelalte doua fiind legate la masa. Incercarea se face odata cu proba de la pct. 2.10.
Se masoara sarcina aparenta a descarcarilor partiale masurata in pC.
Incercarea se face numai la generatoarele cu tensiunea nominala mai mare de 10 kV.
Indicatiile si valorile de control
Valorile masurate nu se normeaza. Se urmareste variatia in timp a descarcarilor partiale, cresterea valorilor fiind un indiciu privind starea necorespunzatoare a izolatiei (imbatrânire, poluare de suprafata).
Momentul efectuarii probei
- PIF, RC, RK
Observatii
La generatoarele racite cu apa proba se face cu circuitul se apa in functiune. Conductivitatea apei trebuie sa fie mult mai mica decât valoarea din exploatare indicata de furnizor.
[top]
 
3. MOTOARE DE CURENT ALTERNATIV
Standarde de referinta
STAS 1893-87    Masini electrice rotative. Conditii generale
STAS 8211-84     Masini electrice sincrone trifazate. Metode de incercare
STAS 7246-91     Motoare asincrone trifazate de la 0,5 kW la 10000 kW. Metode de incercare
CE 34    Recomandari pentru masini electrice rotative
3.1. Masurarea rezistentei de izolatie a infasurarilor. Determinarea coeficientului de absorbtie (Kabs)
Conditiile de executie a probei
a) Masurarea rezistentei de izolatie se face:
- cu megohmmetrul de 500 V pentru infasurari cu U < 500 V, intre faze;
- cu megohmmetrul de 100 V pentru infasurari cu U = 500 - 1000 V, intre faze;
- cu megohmmetrul de 2500 V pentru infasurari cu U > 3000 V, intre faze.
Masurarea rezistentei de izolatie se face la temperatura mediului ambiant.
La motoarele cu rotorul bobinat masuratorile se fac separat pentru stator si rotor.
b) Coeficientul de absorbtie
Kabs = R60/R15 se determina pentru infasurari cu U > 3000 V.
Indicatiile si valorile de control
a) Se recomanda verificarea cu formula:
Riz(M)  KU(V) / [1000 + (P(kW) / 100]
Valorile coeficientului K sunt date la cap. 2, pct. 2.1.
b) Kabs = R60 / R15  1,3
Momentul efectuarii probei
- PIF, RT, RC, RK
- Interventii la infasurari
- Inainte si dupa incercarea cu tensiune marita
3.2.Masurarea rezistentei de izolatie a lagarului (in cazul lagarelor izolate)
Conditiile de executie a probei
Masuratorile se executa:
a) cu masina in stare de repaus cu conductele de ulei racordate, folosind megohmmetrul de 500 V; se va izola in prealabil fusul de cuzinet;
b) in timpul functionarii se masoara cu voltmetrul de curent alternativ tensiunile intre capetele arborelui si intre corpul lagarului si placa de fundatie cu pelicula de ulei suntata.
Indicatiile si valorile de control
a) Rezistenta de izolatie nu trebuie sa fie mai mica decât 50% din valoarea masurata la ultima punere in functiune.
Momentul efectuarii probei
a) PIF, RT, RK
- Interventii la lagare
b) In timpul functionarii, o data pe luna
3.3. Masurarea rezistentei de izolatie a bandajelor rotorice
Conditiile de executie a probei
Se masoara cu megohmmetrul de 500 V.
Indicatiile si valorile de control
Rezistenta de izolatie sa fie mai mare de 1 M.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Interventii la bandaje sau la infasurari rotorice
3.4. Masurarea rezistentei de izolatie a traductoarelor de temperatura
Conditiile de executie a probei
Se masoara cu megohmmetrul de 500 V la placa de borne a traductoarelor, dupa desfacerea legaturilor la pamânt.
Indicatiile si valorile de control
Rezistenta de izolatie nu trebuie sa fie mai mica de 0,5 M
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Interventii la infasurari statorice
- Interventii la traductoare
3.5. Incercarea izolatiei infasurarilor statorice cu tensiune alternativa marita (50 Hz)
Conditiile de executie a probei
Pentru masini cu P 50 kW, incercarea este obligatorie si se efectueaza dupa ce s-a masurat rezistenta de izolatie. Dupa incercarea cu tensiune marita se masoara din nou rezistenta de izolatie.
Indicatiile si valorile de control
Valoarea tensiunii de incercare este:
Uinc = K(2U + 1000V), dar nu mai mica de 1,5 kV.
Valorile coeficientului K sunt date la cap. 2, pct. 2.8.
Durata mentinerii tensiunii de incercare este de 1 min.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Interventii la infasurari
Observatii
Bobinele noi, inainte de montare, si apoi intreaga infasurare se verifica conform indicatiilor furnizorului de bobine.
3.6. Incercarea izolatiei infasurarii rotorice cu tensiune alternativa marita
Conditiile de executie a probei
Incercarea este obligatorie numai pentru masinile specificate la pct. 3.5:
a) motoare sincrone
b) motoare asincrone cu rotor bobinat
Indicatiile si valorile de control
Valoarea tensiunii de incercare mentinuta timp de 1 min este:
a) Uinc = 10Un
cu conditia
1500V  Uinc.  3500V
b) Uinc.=2Un + 1000V
unde:
Un este tensiunea in circuit deschis in stare de repaus, masurata intre inele, cu tensiunea nominala aplicata infasurarilor primare.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Investigatii la infasurari
3.7. Masurarea rezistentei de izolatie a dispozitivelor de pornire, reglaj si stingere a câmpului
Conditiile de executie a probei
Masurarea rezistentei de izolatie se face:
- cu megohmmetrul de 500 V pentru tensiuni de functionare sub 500 V;
- cu megohmmetrul de 1000 V pentru tensiuni de functionare cuprinse intre 500 si 3000 V;
- cu megohmmetrul de 2500 V pentru tensiuni de functionare de peste 3000 V.
Indicatiile si valorile de control
Rezistenta de izolatie trebuie sa fie cel putin egala cu 0,5 M
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Interventii la dispozitivele mentionate
3.8. Masurarea rezistentei ohmice a infasurarilor
Conditiile de executie a probei
Masurarea este obligatorie numai pentru motoare cu P  50 kW. Se masoara rezistenta pe fiecare faza si ramura (unde exista).
Se recomanda metoda ampermetrului si voltmetrului.
Indicatiile si valorile de control
Rezultatele obtinute nu trebuie sa difere cu mai mult de 5% intre faze. Pentru infasurarile rotorice rezistenta nu trebuie sa difere cu mai mult de 5% fata de datele de referinta la aceeasi temperatura.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Interventii la infasurari sau conexiuni
3.9. Verificarea integritatii coliviei rotorice la motoarele asincrone
Conditiile de executie a probei
a) Masina montata si cuplata cu mecanismul antrenat
Se utilizeaza aparatul DROC 5*) – ICEMENERG la pornire.
*) DROC 5 este trusa realizata la ICEMENERG, ce contine aparatul si anexele (detectorii inductivi). Aparatul este utilizat pentru depistarea defectelor de colivie pe durata pornirii motorului in instalatie; anexele se utilizeaza pentru localizarea defectelor (lipituri proaste, fisuri) la rotorul demontat.
b) Rotorul demontat
Se utilizeaza detectorii inductivi din trusa DROC 5 – ICEMENERG sau dispozitive adecvate.
Indicatiile si valorile de control
a) Verificarea se face conform instructiunilor DROC 5.
b) Se accepta abateri de pâna la 30% in minus de la valoarea medie masurata, conform instructiunilor de utilizare a traductoarelor din trusa DROC 5.
Momentul efectuarii probei
a) - PIF la toate masinile
- Anual la masinile cu pornire grea
- La doi ani la celelalte masini
- In caz de necesitate
b) - Dupa IA
- Ori de câte ori este extras rotorul.
Observatii
a) Verificarea se face cu P  100 kW.
Se considera pornirea grea pornirea care depaseste 4 s (se poate determina si cu DROC).
Se considera necesitate aparitia zgomotului, vibratiilor, asimetriei, cresterea timpului de pornire.
b) Verificarea se face la toate puterile
3.10. Masurarea rezistentei ohmice a reostatelor de pornire si reglaj a rezistentei de stingere a câmpului
Conditiile de executie a probei
Se masoara rezistenta ohmica totala si rezistenta pe fiecare plot sau derivatie.
Indicatiile si valorile de control
Rezultatele nu trebuie sa difere cu mai mult de 10% fata de datele de referinta la aceeasi temperatura.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Interventii la dispozitivele mentionate
3.11.Incercarea de mers in gol
Conditiile de executie a probei
Inainte de cuplarea mecanismului antrenat se verifica sensul rotatiei.
Se masoara Io.
Se masoara vibratiile.
Indicatiile si valorile de control
Rezultatele nu trebuie sa difere cu mai mult de 10% fata de datele de referinta la aceeasi temperatura.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Interventii la infasurari
- La schimbarea mecanismului antrenat
3.12.Determinarea parametrilor electrici la pornire
Conditiile de executie a probei
Determinarile se fac pentru motoare cu P  500 kW, cu mecanismul antrenat cuplat in conditii normale.
La pornire se masoara:
- curentul absorbit;
- timpul de pornire;
- curentul absorbit la turatie nominala;
- vibratiile
Indicatiile si valorile de control
Caracteristicile de pornire trebuie sa corespunda celor date de fabrica.
Momentul efectuarii probei
- Interventii la infasurari
- Schimbarea mecanismului antrenat
3.13.Masurarea intrefierului intre stator si rotor
Conditiile de executie a probei
Masurarea se face cu ajutorul calibrelor, la ambele capete, daca lungimea statorului depaseste 300 mm.
a) La masinile cu poli inecati masuratorile se fac in patru puncte situate la 90ş geometrice. Se repeta masuratorile pentru inca doua pozitii ale rotorului, decalate cu câte 90ş geometrice fata de cea initiala.
b) Pentru motoare cu poli aparenti, masuratorile se fac sub mijlocul fiecarui pol si se repeta pentru deplasari succesive cu un pas polar.
Daca deplasarea rotorului este dificila se admite a masuratorile sa se faca numai pentru noua pozitii ale rotorului decalate cu 180ş geometrice.
Indicatiile si valorile de control
Rezultatele nu trebuie sa difere cu mai mult de 10% de valoarea medie.
Momentul efectuarii probei
a) PIF pentru motoarele care se transporta demontate
- Interventii la polii motoarelor cu poli inecati
b) interventii la polii motoarelor cu poli aparenti
3.14. Masurarea vibratiilor lagarelor
Conditiile de executie a probei
Masuratoarea se face la motoarele cu P > 50 kW, in functie de importanta acestora.
Pentru restul motoarelor vibratiile se masoara numai in cazul in care este necesar.
Indicatiile si valorile de control
Vibratiile nu trebuie sa depaseasca valorile:
•    1,06 mm pentru turatii de 3000 rot./min;
•    0,10 mm, pentru turatii de 1500 rot./min sau mai mici.
Momentul efectuarii probei
- PIF
- Interventii la rotor sau stator
4. MASINI DE CURENT CONTINUU
Standarde de referinta
STAS 1893-87    Masini electrice rotative. Conditii generale
STAS 7814-89     Masini electrice de curent continuu. Metode de incercare
4.1. Masurarea rezistentei de izolatie a fiecarei infasurari fata de masa
Conditiile de executie a probei
Masurarea rezistentei de izolatie se face:
- cu megohmmetrul de 500 V la masini cu Un  500 V;
- cu megohmmetrul de 1000 V la masini cu Un > 500 V.
Indicatiile si valorile de control
Rezistenta de izolatie trebuie sa aiba valori mai mari decât valoarea minima data de constructor sau cel putin 70% din valoarea de referinta.
Pentru masini cu Pn < 1 kW, rezistenta de izolatie nu trebuie sa scada sub 1 M.
Momentul efectuarii
- PIF, RC, RK
- Interventii la infasurari
- Inainte si dupa incercarea cu tensiune marita
4.2. Masurarea rezistentei de izolatie a bandajelor rotorice
Conditiile de executie a probei
Se masoara rezistenta de izolatie a fiecarui bobinaj fata de masa. Masurarea se face cu megohmmetrul de 100 V.
Indicatiile si valorile de control
Rezistenta de izolatie nu trebuie sa scada sub 1 M.
Momentul efectuarii
- PIF, RC, RK
- Interventii la infasurari sau bandaje
4.3. Incercarea izolatiei infasurarilor cu tensiune alternativa marita (50 Hz)
Conditiile de executie a probei
Incercare se face numai pentru masini cu Pn  50 kW.
Incercare se face numai dupa masurarea rezistentei de izolatie asupra fiecarei infasurari independente, toate celelalte infasurari fiind legate la masa masinii.
Indicatiile si valorile de control
Valoarea tensiunii de incercare este:
Uinc. = 1kV + 2Un (kV), dar minimum 1,5 kV.
Durata mentinerii tensiunii de incercare este 1 min.
Se considera ca izolatia a suportat incercarea, daca nu au loc strapungeri.
Efectul corona sau aparitia DP (descarcari partiale) nu se ia in considerare.
Momentul efectuarii
- PIF
- Interventii la infasurari
Observatii
Bobinele noi, inainte si pe parcursul montajului, se verifica conform indicatiilor furnizorului de bobine.
4.4. Masurarea rezistentei ohmice a infasurarilor statorice
Conditiile de executie a probei
Se recomanda ca masurarea sa se faca prin metoda voltmetrului si ampermetrului:
a) In montaj amonte, pentru infasurari derivatie sau independente;
b) in montaj aval, pentru infasurarile polilor auxiliari.
Indicatiile si valorile de control
Rezultatele masuratorilor nu trebuie sa difere cu mai mult de 5% fata de datele de referinta raportate la aceeasi temperatura.
Momentul efectuarii
- PIF, RK
- Interventii la infasurari
4.5. Masurarea rezistentei ohmice a reostatelor de reglaj sau pornire, care fac parte din instalatiile masinii
Conditiile de executie a probei
Se masoara rezistenta ohmica totala pe fiecare plot sau derivatie.
Indicatiile si valorile de control
Valorile masurate nu trebuie sa difere cu mai mult de 10% fata de valoarea de referinta la aceeasi temperatura.
Momentul efectuarii
- PIF, RC
- Interventii la reostate
4.6. Masurarea rezistentei de izolatie a reostatelor de reglaj sau pornire
Conditiile de executie a probei
Se masoara cu megohmmetrul de 2500 V.
Indicatiile si valorile de control
Valoarea rezistentei de izolatie trebuie sa fie mai mica de 1 M.
Momentul efectuarii
- PIF
- Interventii la infasurari
4.7. Verificarea amplasarii periilor in axa neutra
Conditiile de executie a probei
Se aplica metoda alimentarii cu curent continuu a infasurarii de excitatie.
Indicatiile si valorile de control
Dându-se o valoare prescrisa curentului de excitatie, periile sunt considerate amplasate corect, daca in raport cu alte pozitii ale lor, deviatia acului milivoltmetrului este minima la deconectarea brusca a sursei.
Momentul efectuarii
- PIF
- Modificari ale pozitiei suportului port-periei
4.8. Determinarea zonei de comunicatie fara scânt
Sisteme de expunere in Magazine
Brilux
Master
Elmark
Contact
Soseaua Bucuresti-Targoviste nr 195B - DN1A
Tel.: 0372.73.73.63(4)
Fax: 0372.87.01.59
GSM: 0729.900.937
E-mail: office@nirosd.ro
 
Home | Produse | Servicii | Parteneri | Referinte | Logistica | Echipa | Contact
Copyright © 2005 Niros. Toate drepturile rezervate. O solutie Inotec.