Niros Electric Grup - materiale electrice, corpuri de iluminat
Login
Email:
Parola:
Inregistrare cont nou
Ai uitat parola?
Categorii produse
Accesorii brilux
Accesorii instalatii electrice gewiss
Aparataj bticino - materiale electrice
Aparataj de lux fontini
Aparataj gewiss
Aparataj legrand
Aparataj master
Aparataj siemens
Aparatura modulara de protectie moeller
Aparatura modulara de protectie siemens
Aplice , plafoniere brilux
Butoane de comanda ,chei , lampi semnalizare moeller
Cabluri si conductori icme
Compensarea factorului de putere
Contactori moeller
Corpuri de iluminat - lustre brilux
Corpuri de iluminat -plafoniere aplice hochvolt-spots briloner
Corpuri de iluminat de siguranta brilux
Corpuri de iluminat klausen
Corpuri de iluminat liniare - tip supermarket schrack
Corpuri de iluminat pentru exterior brilux
Corpuri de iluminat pentru gradina brilux
Corpuri de iluminat pentru interioare brilux
Corpuri de iluminat pentru interior deco briloner
Corpuri de iluminat suspendate briloner
Corpuri de luminat special pentru bai splash briloner
Corpuri de luminat special pentru bucatarii cook & light briloner
Corpuri iluminat sisteme pentru spatii medicale aga light
Cuple industriale gewiss
Doze gewiss
Fier forjat
Generatoare de curent
Instalatii sanitare si termice
Sigurante automate schrack
Sisteme de impamantare si paratrasnet
Stalpi metalici pentru iluminat cml
Stechere gewiss
Surse de iluminat brilux
Tablouri electrice gewiss
Tablouri metalice cu contrapanou
Tablouri metalice modulare moeller
Trasee cabluri c.a.v.i.
Ventilatoare dospel , aspira sau vents
 
Home Produse Servicii Parteneri Logistica Echipa Contact
Normativ pentru proiectarea si executrea instalatiilor electricecu tensiuni pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c.
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA
INSTALATIILOR ELECTRICE CU TENSIUNI
PANA LA 1000 V c.a. SI 1500 V c.c.
Indicativ: I 7-02
Inlocuieste: I 7-98
   
1. DOMENIUL DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea instalatiilor electrice aferente:
a. cladirilor cu destinatie de locuinta;
b. cladirilor comerciale;
c. cladirilor publice (civile);
d. cladirilor industriale (de productie);
e. cladirilor agricole si horticole;
f. cladirilor prefabricate;
g. caravanelor, locurilor de campare si altora similare;
h. santierelor, expozitiilor, targurilor si altor instalatii temporare;
i. constructiilor navale si vaselor de agrement;
j. cladiri de depozitare.
1.2. Normativul se aplica la:
a. circuite alimentate la tensiuni nominale pana la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. inclusiv; in curent alternativ, frecventele preferentiale care au fost luate in considerare in acest normativ sunt: 50 Hz, 60 Hz si 400 Hz. Nu este exclusa utilizarea altor frecvente pentru scopuri speciale.
b. circuitele, altele decat circuitele interne ale aparatelor, lucrand la tensiuni de peste 1000 V si provenind de la o instalatie avand o tensiune care nu depaseste 1000 V c.a., de exemplu lampi cu descarcare, filtre electrostatice;
c. orice sistem de pozare care nu face obiectul standardelor receptoarelor;
d. toate instalatiile de utilizare ale consumatorilor exteriori cladirilor.
e. cablarile fixe de telecomunicatii, semnalizare, comanda si altele similare (exclusiv circuitele interne ale aparatelor);
f. extinderi sau modificari ale instalatiilor si parti ale instalatiilor existente afectate de extindere sau modificare, reparatii capitale, reabilitari sau modernizari.
1.3. Prevederile normativului nu se aplica la:
a. echipamentul electric de tractiune;
b. echipamentul electric al autovehiculelor;
c. instalatiile electrice de la bordul navelor;
d. instalatiilor electrice ale aeronavelor;
e. instalatiile in mina;
f. echipamentele de reducere a interferentelor radio, cu exceptia celor care afecteaza securitatea instalatiilor;
g. imprejmuirile electrice;
h. protectia cladirilor impotriva trasnetelor;
i. sistemele de producere, distributie si transport pentru consumatorii publici.
j. la depozite de materiale pirotehnice si explozive.
1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice tehnologice prevederile prezentului normativ se aplica impreuna cu reglementarile tehnice corespunzatoare acestor instalatii in masura in care nu contravin prevederilor prezentului normativ.
1.5. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice se respecta prevederile Legii 90/1996 si Legii 10/1995 referitoare la cerintele de calitate:
- rezistenta si stabilitate;
- siguranta in exploatare;
- siguranta la foc;
- igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului;
- izolatie termica, hidrofuga si economie de energie;
- protectia impotriva zgomotului.
1.6. Acest normativ se aplica numai pentru alegerea si conditiile de instalare ale echipamentului electric.
1.7. In anexa 1 sunt prezentate standarde si reglementari conexe instalatiilor electrice, mentionate in normativ.
 
2. TERMINOLOGIE, CLASIFICARI SI ABREVIERI
In afara termenilor definiti in standardele si reglementarile conexe date in anexa 1, in acest normativ se utilizeaza si urmatorii termeni specifici:
2.1. Instalatii electrice de alimentare si de distributie. Definitii
2.1.1. Alimentare normala cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica dintr-o sursa de energie electrica (transformator, generator) prevazuta pentru a se asigura functionarea receptoarelor electrice ale unui consumator, in regim normal.
2.1.2. Alimentare de rezerva cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica prevazuta pentru a se asigura mentinerea in functiune, neintrerupta sau o perioada de timp, a unor receptoare electrice ale consumatorilor, la intreruperea alimentarii normale.
2.1.3. Alimentarea de rezerva de siguranta
Alimentarea de rezerva cu energie electrica prevazuta pentru a se mentine in functiune echipamentele necesare asigurarii sigurantei utilizatorilor.
2.1.4. Instalatie electrica de utilizare
Totalitatea materialelor si echipamentelor situate in aval fata de punctul de delimitare cu reteaua furnizorului de energie electrica si care sunt in exploatarea consumatorului.
2.1.5. Puterea instalata a unui consumator
Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile ale consumatorului.
2.1.6. Putere instalata a unui receptor
Puterea nominala a receptorului inscrisa pe placuta indicatoare a receptorului.
2.1.7. Putere instalata a unei coloane sau a unui circuit
Suma puterilor instalate ale receptoarelor fixe sau mobile alimentate din coloana sau circuitul respectiv.
2.1.8. Puterea reala (Pr) a unui receptor
Marime electrica egala cu produsul dintre puterea instalata (PI) si coeficientul de incarcare (CI) al acestuia.
2.1.9. Puterea absorbita (Pa) a unui receptor
Marimea electrica egala cu raportul dintre puterea reala (Pr) si randamentul real al receptorului (hr).
2.1.10. Coeficient de simultaneitate (Cs)
Valoarea raportului dintre suma puterilor nominale ale receptoarelor consumatorului alimentate in acelasi circuit sau aceeasi coloana care functioneaza simultan si suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor consumatorului racordate la circuitul sau coloana respectiva.
2.1.11. Coeficient de incarcare (CI)
Valoarea raportului dintre puterea reala si puterea instalata a unui consumator sau receptor.
2.1.12. Curent diferential rezidual (curent de defect, ID)
Marimea sumei fazoriale a valorilor instantanee ale curentilor care parcurg toate conductoarele active ale unui circuit intr-un punct al instalatiei electrice.
2.1.13. Curent diferential nominal (de functionare, IDn)
Curent diferential rezidual ce provoaca declansarea unui dispozitiv de protectie diferential.
2.1.14. Curent nominal de sarcina (In)
Curent pe care il suporta aparatul in functionare normala si care este stabilit in general de producator.
2.1.15. Curent maxim de descarcare (Imax)
Curent de descarcare, cu forma de unda T1/T2 = 8/20 ms, suportat o singura data de un descarcator de supratensiune.
2.1.16. Curent nominal de descarcare (In)
Curentul de creasta de descarcare, cu forma de unda T1/T2 = 8/20 ms, utilizat pentru a desemna un descarcator de supratensiune si la care se incearca de 20 de ori, fara a se deteriora.
2.1.17. Nivel de protectie (Up)
Valoarea tensiunii care caracterizeaza performantele protectiei unui descarcator de supratensiune la curentul nominal de descarcare In.
2.1.18. Tensiunea maxima in regim permanent (Uc)
Valoarea maxima admisibila a tensiunii eficace de frecventa industriala care poate fi aplicata continuu intre bornele descarcatorului de supratensiune, fara a afecta buna lui functionare.
2.1.19. Tensiune reziduala
Tensiunea care apare la bornele descarcatorului la trecerea curentului nominal de descarcare In si corespunzand tensiunii aplicate echipamentelor de protejat.
2.1.20. Tensiune maxima de amorsare
Tensiunea de creasta, de unda 1,2/50 ms, caracteristica descarcatoarelor tip eclator.
2.1.21. Perturbatia electrica de tip comun
Perturbatia care se suprapune peste tensiunea retelei si se propaga intre diferite conductoare active.
2.1.23. Dispozitiv de protectie la curent diferential-rezidual (dispozitiv diferential)
Aparatul mecanic sau asociatia de aparate destinate sa provoace deschiderea contactelor atunci cand curentul diferential rezidual ajunge in anumite conditii la o valoarea data (curent diferential nominal).
2.1.24. Intrerupator automat (disjunctor)
Aparatul mecanic de comutatie capabil sa stabileasca, sa suporte si sa intrerupa automat curenti, in conditii normale de functionare pentru circuit, precum si sa stabileasca, sa suporte o durata specificata de timp si sa intrerupa curenti, in conditii anormale de functionare pentru circuit (de exemplu curenti de scurtcircuit sau suprasarcina).
2.1.25. Tensiune foarte joasa de securitate
Diferenta de potential care nu depaseste 50 V, valoarea eficace in curent alternativ, intre conductoare sau intre un conductor oarecare si pamant, intr-un circuit la care separarea de reteaua de alimentare este asigurata printr-un transformator de separare sau un convertizor cu infasurari separate.
Pentru circuite nelegate la pamant se foloseste abrevierea TFJS.
Pentru circuite legate la pamant se foloseste abrevierea TFJP.
2.1.26. Tabloul general de distributie
Tabloul electric racordat direct la reteaua furnizorului de energie electrica, la un post de transformare sau la o sursa proprie a consumatorului de energie electrica si care distribuie energia electrica la alte tablouri de distributie sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.
2.1.27. Tabloul principal de distributie
Tabloul electric alimentat dintr-un tablou general si care distribuie energia electrica la tablouri secundare sau direct la anumite receptoare ale consumatorului.
2.1.28. Tabloul secundar de distributie
Tabloul electric alimentat dintr-un tablou principal si de la care energia electrica se distribuie la receptoarele consumatorului.
2.1.29. Sigurante general
Sigurantele montate pe coloana de alimentare a unui tablou electric.
2.1.30. Coloana electrica
Calea de curent care alimenteaza tabloul principal de distributie de la tabloul general sau tabloul secundar de la tabloul principal.
2.1.31. Coloana electrica magistrala
Calea de curent care alimenteaza pe parcursul ei cel putin doua tablouri de distributie, in derivatie.
2.1.32. Coloana electrica colectiva
Calea de curent din care se alimenteaza mai multi consumatori.
2.1.33. Coloana electrica individuala
Calea de curent care serveste pentru alimentarea unui singur consumator.
2.1.34. Circuit electric
Calea de curent ale carei echipamente si materiale electrice sunt alimentate de la aceeasi origine si sunt protejate impotriva supracurentilor prin aceleasi dispozitive de protectie.
2.1.35. Zona (volum) de accesibilitate (zona de manevrare)
Volumul cuprins intre oricare punct de pe o suprafata unde oamenii au acces in mod obisnuit si elementele inconjuratoare pe care o persoana poate sa le atinga fara mijloace auxiliare.
2.1.36. Zone (volume) de protectie pentru bai, dusuri si piscine
Volumele specifice de protectie in care exista pericole de soc electric.
2.1.37. Soc electric
Efectul patofiziologic care apare la trecerea unui curent electric prin corpul omului sau prin corpul unui animal.
2.1.38. Electrocutare
Socul electric fatal.
2.1.39. Atingere directa
Contactul nemijlocit sau prin intermediul unui element conductor al persoanelor sau animalelor domestice sau de crescatorie cu parti active ale unei instalatii electrice.
2.1.40. Atingere indirecta
Contactul persoanelor sau animalelor domestice sau de crescatorie cu mase puse accidental sub tensiune datorita unui defect electric.
2.1.41. Curent de soc electric
Curentul care, traversand corpul uman sau al animalelor, poate provoca efecte patofiziologice.
2.1.42. Tensiuni de atingere
Tensiunea care apare la producerea unui defect intre parti simultan accesibile.
2.1.43. Tensiunea limita admisa de atingere (UL)
Valoarea maxima a tensiunii de atingere care este permisa a se mentine timp nelimitat in conditii de influente externe specificate.
2.1.44. Masura de protectie completa (neconditionata)
Ansamblul masurilor care impiedica pe om sa atinga partile active sau il protejeaza impotriva curentilor periculosi in cazul atingerilor admise ale partilor active.
2.1.45. Masura de protectie partiala (conditionata)
Ansamblul masurilor care protejeaza omul impotriva socurilor electrice prin atingerea accidentala a partilor active.
2.1.46. Loc de munca putin periculos
Spatiu care in conditii normale este caracterizat simultan prin urmatoarele conditii:
- umiditatea relativa a aerului, max. 75% la temperatura aerului cuprinsa intre 15…30°C;
- pardoseala (amplasament) izolanta.
2.1.47. Loc de munca periculos (mediu periculos)
Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii:
- umiditatea relativa a aerului peste 75%, dar cel mult 97%, la temperatura aerului peste 30°C, dar cel mult 35°C;
- pardoseala cu proprietati conductoare (beton, pamant);
- parte conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa cel mult 60% din zona de manipulare;
- prezenta de pulberi conductoare (pilitura de metal, grafit etc.);
- prezenta de fluide care micsoreaza impedanta corpului uman.
2.1.48. Loc de munca foarte periculos (mediu foarte periculos)
Spatiu caracterizat prin cel putin una din urmatoarele conditii:
- umiditatea relativa peste 97% la temperatura aerului peste 35°C;
- parti conductoare in legatura electrica cu pamantul care ocupa mai mult de 60% din zona de manipulare;
- prezenta de agenti corozivi.
2.1.49. Schema de protectie (schema de legare la pamant)
Schema in care se reprezinta situatia punctului neutru al sursei de tensiune si a maselor echipamentelor sau utilajelor electrice in raport cu pamantul.
2.1.50. Stabilitate termica
Insusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul termic al unui curent electric in regim permanent, intermitent sau de scurta durata (scurtcircuit), fara a depasi temperatura admisa corespunzatoare regimului respectiv.
2.1.51. Stabilitate dinamica
Insusirea unui element conductor electric sau a unui aparat electric de a suporta efectul electrodinamic al unui curent de scurcircuit, la parametrii de fabricatie, fara sa-si modifice calitatile functionale.
2.1.52. Parte activa
Conductorul sau orice parte conductoare din punct de vedere electric destinate a fi sub tensiune, in functionare normala, inclusiv conductorul neutru (N), insa prin conventie, exclusiv conductorul PEN.
2.1.53. Parti intermediare (conductoare electric)
Partile conductoare inaccesibile care, in functionare normala, nu sunt sub tensiune, dar care pot fi puse sub tensiune in caz de defect.
2.1.54. Masa (a unui echipament sau element de constructie)
Partea conductoare accesibila a unui echipament electric sau a unui element de constructie care poate fi atinsa, dar care in mod normal nu este sub tensiune si care poate ajunge sub tensiune in caz de defect.
2.1.55. Impedanta a buclei de defect
Impedanta totala a traseului de trecere a unui curent rezultat dintr-un defect.
2.1.56. Pardoseala izolanta electric (pardoseala electroizolanta)
Pardoseala la care stratul de uzura nu prezinta crapaturi si rosturi care depasesc 3 mm si care nu este strapunsa la tensiuni de cel putin 1000 V, care acopera intreaga suprafata si este din materiale izolante electric (de ex. lemn, cauciuc, bachelita, linoleum, PVC etc.) lipite de suport.
2.1.57. Atmosfera exploziva
Amestec cu aerul, in conditii atmosferice, a substantelor inflamabile sub forma de gaz, vapori, ceata, praf sau fibre in care, dupa aprindere, arderea se propaga in ansamblul amestecului necontrolat (drept conditii atmosferice normale se considera presiunile totale ale amestecului cuprinse intre 0,8 si 1,1 bar si temperaturile cuprinse intre –20°C si ±40°C).
2.1.58. Arie periculoasa (datorita atmosferelor explozive gazoase)
Spatiul in care, in conditii normale de functionare sau avarie, se pot acumula permanent sau accidental gaze, vapori de lichide sau pulberi combustibile in concentratii suficient pentru a da nastere unei atmosfere potential explozive (explozii volumetrice).
2.1.59. Protectie antiexploziva (a unui echipament electric)
Executia speciala pentru echipamentele care functioneaza in zone cu pericol de explozie in vederea reducerii pericolului de aprindere a amestecurilor explozive de catre echipamentele respective.
2.1.60. Temperatura maxima de suprafata (temperatura limita)
Temperatura cea mai inalta care este atinsa la functionarea in conditiile cele mai defavorabile de functionare, de catre orice parte sau suprafata a unui echipament electric si care este susceptibila sa produca o aprindere a atmosferei potential explozive inconjuratoare.
2.1.61. Temperatura de mocnire a prafului in strat
Temperatura minima a unei suprafete incalzite aflate in aer liber, pe care praful depozitat in strat de 5 mm ajunge de la sine la o ardere lenta.
Pentru grosimi mai mari de straturi, mocnirea poate sa aiba loc sub aceasta temperatura.
2.1.62. Durata tE
Timpul necesar pentru ca o infasurare, alimentata in curent alternativ sa atinga, sub curentul sau de pornire, temperatura limita, plecand de la temperatura stabilizata in regim nominal, cand functioneaza la o temperatura ambianta maxima admisa.
2.1.63. Influente externe (vezi si art. 2.3.)
Actiunile factorilor externi asupra instalatiilor electrice.
2.2. Abrevieri si simboluri
2.2.1. PE – Conductor de protectie
Conductor prevazut in anumite masuri de protectie impotriva socurilor electrice.
2.2.2. N – Conductor neutru
Conductor racordat la punctul neutru al retelei si care poate contribui la transportul energiei electrice.
2.2.3. PEN – Conductor legat la pamant care indeplineste simultan functia de conductor de protectie si de conductor neutru
2.2.4. SEN – Sistem electroenergetic national. Constituie infrastructura de baza utilizata in comun de participantii la piata de energie electrica.
2.2.5. PATA – Protectie automata impotriva tensiunilor de atingere.
2.2.6. PACD – Protectie automata impotriva curentilor de defect.
2.2.7. DDR – Dispozitiv de protectie la curent diferential rezidual.
2.2.8. TFJS – Tensiunea foarte joasa de securitate pentru circuite nelegate la pamant.
2.2.9. TFJP – Tensiunea foarte joasa de securitate pentru circuite legate la pamant.
2.3. Influente externe. Categorii si clase de influente
2.3.1. Fiecare conditie de influenta externa este notata printr-un cod format dintr-un grup de doua majuscule si o cifra (conform SR CEI 60364-3) asezate in urmatoarea ordine si cu urmatoarele semnificatii:
Prima litera: categoria generala de influente externe:
A: Mediu;
B: Utilizari;
C: Caracteristici constructive ale cladirilor.
A doua litera: natura influentei externe: A; B; C etc.
Cifra: clasa influentei externe: 1, 2, 3 etc.
2.3.2. Categoriile de influente externe in functie de natura lor si gradul de influenta (clasa) conform clasificarii internationale din SR CEI 60364-3 se dau in anexa 2 are cuprinde si corespondenta dintre simbolurile romanesti utilizate.
2.3.3. Incadrarea principalelor incaperi ale constructiilor in categorii si clase dupa influentele externe si gradele minime de protectie impuse echipamentelor electrice, se da in anexa 4. Incadrarea incaperilor neincluse in acest tabel se face prin asimilare.
 
3. CONDITII GENERALE
3.1. Conditii generale de baza
3.1.1. Proiectele de instalatii electrice se verifica de verificatori de proiecte atestati conform Legii 10/1995.
3.1.2. Inceperea executiei instalatiilor electrice este permisa numai dupa ce investitorul a obtinut avizul tehnic de racordare. Punerea in functiune se face numai dupa controlul executiei instalatiilor electrice de catre unitati autorizate.
3.1.3. Este interzisa inceperea lucrarilor de instalatii electrice fara proiecte verificate in conditiile art. 3.1.1.
3.1.4. Electricienii se autorizeaza de societati profesionale, nonguvernamentale, pentru gradele prevazute in regulamentul de autorizare.
3.1.5. Instalatiile electrice se executa de catre unitati atestate.
3.1.6. Instalatiile electrice la consumator trebuie astfel realizate incat sa nu afecteze siguranta utilizatorilor si a bunurilor.
3.1.7. Instalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau a arcurilor electrice, iar utilizatorii sa nu fie in pericol de a suferi arsuri.
3.1.8. Conductoarele active, inclusiv conductorul neutru, ale circuitelor electrice trebuie sa fie izolate si protejate impotriva supracurentilor printr-unul sau mai multe dispozitive de protectie.
3.1.9. Instalatiile electrice trebuie prevazute la proiectare si executie cu aparate limitatoare de tensiune maxima si minima (de ex. Relee), astfel incat sa se asigure protectia utilizatorilor impotriva supratensiunilor si tensiunilor minime pentru cazurile mentionate la subcap. 4.4.
3.1.10. Separarea in vederea intreruperii, verificarii, localizarii defectelor si efectuarii reparatiilor la instalatiile electrice trebuie asigurata prin prevederea de dispozitive de separare (sigurante fuzibile, cleme cu intrare iesire, intrerupatoare cu actionare manuala etc.).
3.1.11. Instalatiile electrice trebuie dispuse astfel incat sa fie excluse orice influente intre acestea si celelalte instalatii ale cladirilor.
3.1.12. Dispunerea materialelor si echipamentelor electrice trebuie astfel realizata incat sa asigure spatiul necesar in vederea executarii instalatiilor electrice si efectuarea ulterioara a lucrarilor de verificari, inlocuiri, intretinere si reparatii.
3.1.13. Caracteristicile materialelor si echipamentelor trebuie sa fie corespunzatoare conditiilor de alimentare din instalatia electrica in care sunt utilizate (de ex. tensiunea cea mai ridicata a retelei trebuie sa fie mai mica sau cel mult egala cu tensiunea maxima admisa de echipament).
3.1.14. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba, prin constructie, caracteristicile cerute pentru influentele externe din incaperea sau spatiul respectiv.
3.1.15. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa poata fi identificate prin marcaje clare si amplasate vizibil, in vederea efectuarii in conditii de siguranta, pentru persoane si instalatii, a verificarilor, reparatiilor si inlocuirilor.
3.2. Conditii generale comune pentru materiale si echipamente
3.2.1. Caracteristicile generale ale materialelor si echipamentelor electrice si modul lor de instalare trebuie alese astfel incat sa fie asigurata functionarea in bune conditii a instalatiei electrice si protectia utilizatorilor si bunurilor in conditiile de utilizare solicitate de beneficiar (tehnolog) si tinandu-se seama de influentele externe.
3.2.2. Materialele si echipamentele nou utilizate in instalatiile electrice trebuie sa fie agrementate tehnic, conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii si certificate conform Legii protectiei muncii
nr. 90/1996.
3.2.3. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa corespunda standardelor si reglementarilor in vigoare si sa fie instalate si utilizate in conditiile prevazute de acestea.
Incadrarea in clase de combustibilitate a materialelor se face in conformitate cu prevederile reglementarilor specifice.
3.2.4. Toate materialele folosite pentru protectie (tuburi, plinte, canale, etc.) izolare (ecrane), mascare (placi, capace, dale etc.) suporturi (console, poduri, bride, cleme etc.) trebuie sa fie incombustibile, clasa CA1 (C0) sau greu combustibile, clasele CA2a (C1) si CA2b (C2).
3.2.5. Materialele si echipamentele electrice se aleg tinandu-se seama de tensiune, curent si frecventa.
Puterea, curentul de scurcircuit, factorul de putere, regimul de lucru (continuu, intermitent) precum si alte caracteristici particulare, trebuie luate in consideratie la alegerea materialelor si echipamentelor, conform indicatiilor producatorilor.
3.2.6. Materialele si echipamentele electrice se aleg cu anumite clase de protectie impotriva socurilor electrice, in functie de mijloacele de protectie aplicate.
3.2.7. Daca intr-un spatiu se exercita mai multe influente externe, caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice se aleg astfel incat sa fie satisfacute toate conditiile.
3.2.8. Caracteristicile materialelor si echipamentelor electrice alese in functie de influentele externe, trebuie sa asigure functionarea lor corecta cu mentinerea integritatii lor (fara deteriorari datorate socurilor mecanice, caldurii, coroziunii, etc.) si sa garanteze prin aceasta fiabilitatea masurilor de protectie impotriva socurilor electrice in care ele sunt incluse.
3.2.9. Caracteristicile echipamentelor electrice alese nu trebuie sa provoace efecte daunatoare altor echipamente electrice sau sa afecteze buna functionare a sursei de alimentare.
3.3. Conditii de amplasare si montare a instalatiilor electrice. Distante minime.
3.3.1. Conductoarele electrice, tuburile de protectie si barele, se amplaseaza fata de conductele altor instalatii si fata de elementele de constructie, respectandu-se distantele minime din tabelul 3.1. Pentru cablurile electrice se vor respecta distantele prevazute in normativul PE 107.
3.3.2. Conductoarele, barele, tuburile etc., se pot dispune pe trasee comune cu traseele altor instalatii cu conditia ca instalatia electrica sa fie dispusa:
deasupra conductelor de apa, de canalizare si de gaze petroliere lichefiate;
sub conducte de gaze naturale si sub conducte calde (cu temperatura peste +40°C).
3.3.3. Pe toate portiunile de traseu pe care nu pot fi respectate conditiile de la art. 3.3.2. si distantele minime din tabelul 3.1. se vor lua masuri constructive de protectie prin prevederea de separari, izolatii termice, tevi metalice etc. ce vor depasi cu minim 0,50 mm de o parte si de alta, portiunea de traseu protejata.
3.3.4 Amplasarea instalatiilor electrice in structura de rezistenta a constructiilor se admite in conditiile prevazute de normativul P 100.
 





 
Tabelul 3.1.
Distantele minime admise pentru protectie si racire intre conductoare, bare, tuburi si accesorii si pana la elementele de instalatii si constructii
 
Elementul de la care se masoara distanta    Distante minime 1) 2) [cm]
    Conductoare bare, tuburi (ale aceluiasi circuit sau din circuite diferite)    Conducte sau instalatii cu fluide incombustibile    Conducte sau instalatii cu fluide combustibile    Elemente de constructie 3)
    Trasee paralele    Intersectii    Reci
T≤+40oC    Calde
T>+40oC    Trasee paralele    Intersectii    Incombustibile    Combustibile
            Trasee paralele    Intersectii    Trasee paralele    Intersectii                
1    2    3    4    5    6    7    8    9    10    11
Conductoare neizolate4) montate pe izolatoare, pe pereti, la interior    10    10    10    10    10    10    100    100    10    20
Conductoare izolate4) montate pe izolatoare, pe pereti, la interior    5    5    5    5    200    150    50    50    5    10
Bare electrice montate pe izolatoare    5    5    5    5    5    5    50    50    5    10
Tuburi si tevi de protectie montate:                                                 
- aparent in ghene;    0    0    5    3    100    50    10    5    0    tub met.
0
- sub tencuiala inglobate    0    0    5    3    20    5    10    5    0    tub PVC
3
Conductoare cu izolatie si manta montate:                                                  
- aparent    0    0    5    3    100    50    10    5    0    3
- sub tencuiala    0    0    5    3    20    5    10    5    0    3
Cabluri    Conform normativului PE 107
NOTA:
1) Distantele minime se masoara de la suprafetele exterioare ale conductoarelor, barelor, tuburilor, dozelor.
2) Distantele fata de conductoarele electrice si alte elemente ale protectiei la trasnet se stabilesc conform normativului I 20.
3) Pentru constructii din categoria BE3a (A), BE3b (B), distantele se stabilesc conform prevederilor din cap. 7.14.
4) Pentru conductoarele electrice montate pe izolatoare, pe pereti, la exterior, distantele fata de elementele din coloanele 2…7 ale tabelului sunt minim 15 cm, iar fata de alte elemente de pe traseu, distantele se stabilesc conform art. 5.1.49.
 
3.3.5. Trebuie evitata amplasarea instalatiilor electrice pe trasee comune cu acelea ale altor instalatii sau utilaje care ar putea sa le pericliteze in functionare normala sau in caz de avarie.
3.3.6. Nu se admite amplasarea instalatiilor electrice sub conducte sau utilaje pe care se poate sa apara condens. Fac exceptie instalatiile electrice in executie inchisa cu grad de protectie minim IP 33, realizate din materiale rezistente la astfel de conditii (de ex. cabluri sau cordoane in executie grea pentru instalatii electrice mobile, aparate cu grad minim IP 33 cu carcasa din material plastic etc.).
3.3.7. Se interzice amplasarea instalatiilor electrice in interiorul canalelor de ventilare.
3.3.8. Montarea in contact direct cu materiale combustibile se admite numai pentru: cabluri rezistente la foc (conform PE 107), cu izolatie si manta din materiale electroizolante, tuburi si plinte metalice sau din materiale electroizolante greu combustibile de clasa CA2a (C1) si CA2b (C2), aparate si echipamente electrice cu grad de protectie minim IP 54.
3.3.9. Montarea pe materiale combustibile a conductelor electrice cu izolatie normala, a cablurilor fara intarziere la propagarea flacarii, a tuburilor din materiale plastice, a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie inferior IP 54, se face interpunand materiale incombustibile intre acestea si materialul combustibil sau elementele de distantare care pot fi:
- straturi de tencuiala de min. 1 cm grosime sau placi din materiale electroizolante incombustibile cu grosimea de min. 0,5 cm, cu o latime care depaseste cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul de instalatie electrica;
- elemente de sustinere din materiale incombustibile (de ex. console metalice etc.) care distanteaza elementele de instalatie electrica cu cel putin 3 cm pe toate laturile elementul combustibil.
Masurile pentru evitarea contactului direct cu materialul combustibil se aplica atat la montarea aparenta cat si la montarea sub tencuiala a elementelor de instalatii electrice.
3.3.10. Se interzice montarea directa pe elemente de constructie din materiale combustibile de clasa CA2c (C3) si CA2 (C4) a cablurilor armate sau nearmate cu sau fara intarziere la propagarea flacarii (conform PE 107), a conductoarelor electrice neizolate sau cu izolatie din materiale combustibile, si a aparatelor si echipamentelor electrice cu grad de protectie mai mic decat IP 54.
3.4. Conditii pentru alimentarea instalatiilor electrice
3.4.1. Bransamentele electrice aeriene se proiecteaza si se executa respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 106, iar bransamentele electrice subterane, respectandu-se conditiile prevazute in normativul PE 107.
3.4.2. Modul de racordare la reteaua de distributie se stabileste de catre furnizorul de energie electrica.
3.4.3. Prevederea alimentarii de rezerva cu energie electrica pe langa alimentarea normala cu energie electrica, la consumatori, este obligatorie in urmatoarele cazuri:
- la consumatori industriali si similari, cu receptoare care trebuie sa functioneze fara intrerupere, in conditiile date in normativul PE 124.
- la consumatori echipati cu instalatii electrice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si la consumatori prevazuti cu iluminat de siguranta, in conditiile date in acest normativ (subcap. 7.5, 7.13).
Justificat, se poate prevedea la consumator alimentare de rezerva pe langa alimentarea normala si in alte cazuri decat cele mentionate mai sus, in conditiile prevazute in normativul PE 124, cu acordul investitorului.
3.4.4. Alimentarea de rezerva de siguranta se realizeaza cu:
- baterii de acumulatoare;
- pile electrice sau surse neintreruptibile (UPS);
- generatoare independente de alimentare normala;
3.4.5. Trecerea la alimentare de rezerva se face:
- manual, comutarea fiind facuta de un operator sau
- automat, fara interventia unui operator.
3.4.6. Alimentarea de rezerva cu comutare automata, dupa durata de comutare poate fi:
- fara intrerupere, alimentare automata care poate fi asigurata in mod continuu, in conditii specifice privind perioada de tranzitie (de ex. variatii de tensiune si frecventa);
- cu o intrerupere foarte scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,15 s;
- cu o intrerupere scurta, durata de comutare fiind mai mica de 0,5 s;
- cu o intrerupere medie, durata de comutare fiind mai mica de 15 s;
- cu o intrerupere lunga, durata de comutare fiind mai mare de 15 s.
3.4.7. Atunci cand intreruperea alimentarii cu energie electrica poate avea consecinte foarte grave, punand in pericol viata oamenilor (de ex. in blocul operator din spitale, centrul de dirijare al zborurilor etc.), se recomanda ca alimentarea de rezerva sa se faca in schema IT
3.4.8. Alegerea caracteristicilor alimentarii de rezerva cu energie electrica (sursa, comutarea, durata de comutare) se face de catre proiectant impreuna cu tehnologul si investitorul astfel incat sa fie respectate conditiile de siguranta impuse.
3.4.9. La consumatori alimentati direct din reteaua furnizorului de energie electrica, instalatiile electrice se executa cu distributie monofazata, pentru valori ale curentilor pana la 30 A si cu distributie trifazata, pentru situatiile in care curentul in regim monofazat este peste 30 A.
Fac exceptie de la aceasta prevedere instalatiile electrice pentru alimentarea receptoarelor monofazate speciale, cu valori ale curentilor peste 30 A (de ex. transformatoare de sudare), care pot fi alimentate monofazat, dar numai cu avizul furnizorului de energie electrica.
3.4.10. Coloanele electrice care pleaca in bransamentele cladirilor de locuit, comerciale, social-culturale si administrative, se proiecteaza si se executa, respectandu-se pe langa conditiile din prezentul normativ si conditiile din normativul PE 155.
3.4.11. Pentru instalatiile electrice de lumina si forta se prevede tablou electric de distributie comun, cu urmatoarele exceptii:
- daca se aplica tarife diferentiate pentru consumul de energie electrica;
- daca functionarea receptoarelor de forta provoaca fenomene suparatoare in instalatiile de lumina (de ex. palpairi, scaderea luxului luminos);
- daca este necesara separarea instalatiilor tehnologice din considerente de siguranta sau din considerente economice.
3.4.12. La proiectarea si executarea instalatiilor electrice trebuie respectate conditiile din HG 170/99 referitoare la obligativitatea prevederii la consumator a aparatelor de inregistrare a cantitatii de energie consumata si a aplicarii, atunci cand este cazul, a masurilor pentru imbunatatirea factorului de putere si pentru limitarea regimului deformat, conform normativului PE 143.
3.4.13. Amplasarea contoarelor de energie electrica la blocuri de locuinte trebuie sa permita inregistrarea si citirea consumului, fara ca acestea sa fie conditionate de prezenta sau acceptul abonatului.
3.4.14. Repartizarea pe faze si respectiv pe circuite de alimentare a receptoarelor electrice, trebuie sa se faca astfel incat sa se asigure o incarcare cat mai echilibrata a acestora.
3.5. Scheme de legare la pamant
3.5.1. Schemele de legare la pamant pot fi de trei tipuri principale: TN, TT si IT, simbolurile literare utilizate pentru notarea lor avand urmatoarele semnificatii:
Prima litera, se refera la situatia retelei de alimentare in raport cu pamantul:
T – legarea directa la pamant a unui punct activ – neutrul, in cazul in care acesta este accesibil sau a unui conductor de faza, in cazul in care neutrul nu este accesibil;
I – izolarea tuturor partilor active fata de pamant, sau legarea la pamant a unui punct printr-o impedanta de valoare foarte mare.
A doua litera, se refera la situatia maselor electrice in raport cu pamantul:
T – legarea direct la pamant a maselor instalatiei, independent de eventuala legare la pamant a unui punct al alimentarii;
N – legarea directa a maselor la punctul de alimentare legat la pamant; curent alternativ, punctul de legare la pamant este in mod normal punctul neutru; iar in cazuri speciale, punctul de legare la pamant poate fi un conductor de faza.
Alte litere, se refera la dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie in schema TN:
S – schema TN in care functia de protectie este asigurata printr-un conductor PE separat de conductoarele active, legat la pamant (in curent alternativ).
C – schema TN in care functiile de neutru si de protectie pot fi combinate intr-un singur conductor (PEN).
3.5.2. Schema TN are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei fiind legate in acest punct prin conductoare de protectie. In aceasta schema, curentul de defect intre faza si masa este un curent de scurcircuit. Se disting trei tipuri de scheme TN in functie de dispunerea conductorului neutru si a conductorului de protectie:
- Schema TN-S, in care un conductor de protectie distinct este utilizat pentru intreaga schema
se utilizeaza:
cand trebuie separate PE si N pentru asigurarea functionarii protectiei;
la ultimul tablou spre consumator;
- Schema TN-C, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pentru intreaga schema
- Schema TN-C-S, in care functiile de neutru si de protectie sunt combinate intr-un singur conductor pe o portiune a schemei  
3.5.3. Schema TT are un punct al alimentarii legat direct la pamant, masele instalatiei electrice fiind legate la prize de pamant independente din punct de vedere electric de priza de pamant a alimentarii. In aceasta schema curentii de defect faza – masa, pentru intensitati chiar mai mici decat ale unui curent de scurtcircuit, pot fi suficient de mari pentru a provoca aparitia unei tensiuni de atingere periculoasa.
3.5.4. In schema IT toate partile active sunt izolate fata de pamant sau legate la pamant prin intermediul unei impedante Z de valoare mare, masele instalatiei electrice fiind legate la pamant. In aceasta schema, un curent rezultat dintr-un prim defect faza-masa are o intensitate suficient de mica incat nu poate provoca nici o tensiune de atingere periculoasa. Se utilizeaza numai cu dispozitiv de control permanent al izolarii neutrului fata de pamant, cu declansarea automata in caz de defect.
3.5.5. In schema IT limitarea curentului rezultat in cazul unui singur defect se obtine fie prin absenta legaturii la pamant a alimentarii, fie prin intercalarea unei impedante intre un punct al alimentarii (in general neutrul) si pamant suficient de mari care sa limiteze curentul de defect la valori cuprinse intre 150…230 mA pentru a permite functionarea schemei de semnalizare a defectului.
 
4. PROTECTII SI MASURI DE PROTECTIE
4.1. Protectia impotriva socurilor electrice
Conditii generale
4.1.1. In instalatiile electrice trebuie sa se aplice masuri pentru protectia utilizatorilor (persoane si animale domestice sau de crescatorie), impotriva socurilor electrice datorate atingerii directe sau indirecte.
4.1.2. Masurile de protectie se aleg avandu-se in vedere particularitatile lor, posibilitatile de aplicare in functie de influentele externe si tipul instalatiei, echipamentului, aparatului etc. In toate situatiile in care se pot aplica mai multe masuri de protectie, solutia se va alege pe criterii tehnico-economice la aceeasi eficienta.
4.1.3. Masurile de protectie diferite aplicate in aceeasi instalatie nu trebuie sa se influenteze sau sa se anuleze reciproc, respectandu-se si prevederile din NSSMUEE 111 – NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII LA UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE IN MEDII NORMALE.
4.1.4. Masurile de protectie pot fi realizate fie prin insasi constructia materialului sau a echipamentului utilizat, fie prin aplicarea unei masuri de protectie la executarea instalatiei, fie printr-o combinare a acestora.
4.1.5. Masurile de protectie trebuie alese si aplicate astfel incat sa fie asigurate si durabile in timp.
Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte
4.1.6. Protectia impotriva atingerilor directe si indirecte se va considera asigurata daca se aplica masura de protectie “alimentare la tensiune foarte joasa de securitate” (TFJS, TFJP), conform SR CEI 60 364-4-41, in urmatoarele conditii:
- tensiunea cea mai ridicata a circuitului va fi sub limita superioara a domeniului I de tensiune (50 V c.a. si 120 V c.c.) conform tabelelor 4.1.A si 4.1.B;
- sursa de alimentare va fi o sursa de protectie (siguranta) care indeplineste prevederile de la art. 4.1.7.










Tabelul 4.1.A
Domenii de tensiuni in curent alternativ
Domeniul de tensiune    Sisteme legate direct la pamant    Sisteme izolate fata de pamant
    (scheme TT si TN)    (scheme IT*)
    Intre faze si pamant    Intre faze    Intre faze
I    U   50    U   50    U ≤ 50
II    50 < U   600    50 < U   1000    50 < U ≤ 1000
U – Tensiunea nominala a instalatiei, in V;
(*) – Daca neutrul este distribuit, materialele si aparatele alimentate intre faza si neutru se aleg astfel incat izolatia lor sa corespunda tensiunii intre faze.
Tabelul 4.1.B
Domenii de tensiuni in curent continuu
Domeniul de tensiune    Sisteme legate direct la pamant    Sisteme izolate fata de pamant*
    Intre pol si pamant    Intre poli    Intre poli
I    U   120    U   120    U   120
II    120 < U   900    120 < U   1500    120 < U   1500
U – Tensiunea nominala a instalatiei, in V;
(*) – Daca este distribuit conductorul median (M), echipamentele alimentate intre pol si median (M) sunt alese astfel incat izolatia lor sa corespunda tensiunii dintre poli.
Valorile din acest tabel se refera la curent continuu neted (filtrat).
Aceasta clasificare a domeniilor de tensiune nu exclude posibilitatea introducerii de limite intermediare pentru anumite situatii de instalare.
4.1.7. Sursele de siguranta pentru alimentarea la TFJS sau TSJP trebuie sa fie de urmatoarele tipuri:
a) transformator de separare (SR EN 60742/98) sau transformator cu infasurari separate asigurand o separare de siguranta intre circuitele primar si secundar, astfel incat intre circuitele TFJS si TFJP sa nu apara o tensiune mai mare decat valorile indicate in domeniul I din tabelele 4.1 si a carui tensiune primara sa fie de cel mult 1000 V;
b) sursa de curent cu un grad de siguranta echivalent cu al sursei de la pct. a); (de ex. separate, grup motor-generator cu infasurari separate electric, daca caracteristicile lor si valorile de incarcare sunt comparabile cu acelea ale transformatorului de separare);
c) sursa electrochimica (acumulatoare) sau alta sursa ce nu depinde de circuitele de tensiune ridicata (de ex. grup motor termic-generator);
d) dispozitivele electrotermice in care s-au luat masuri constructive care asigura chiar in caz de defect intern in acest dispozitiv, ca tensiunea la bornele de iesire sa nu fie mai mare decat limita superioara a domeniului I de tensiune (vezi tab. 4.1.A si tab. 4.1.B).
4.1.8. La instalarea circuitelor de TFJS si TFJP trebuie respectate urmatoarele conditii:
a) partile activate ale circuitelor de TFJS sa nu fie in legatura cu partile activate sau conductoarele de protectie ale altor circuite sau cu pamantul;
b) masele materialelor si echipamentelor electrice sa nu fie legate la pamant, la vreun conductor de protectie sau cu masele altor instalatii sau elemente conductoare pentru circuitele TFJS;
c) intre partile active ale circuitelor TFJS si TFJP si cele ale circuitelor de tensiune mai ridicata sa fie luate masuri constructive de protectie pentru a se asigura o separatie cel putin echivalenta cu aceea existenta intre circuitele primare si secundare la un transformator de separare;
d) pentru circuitele de TFJS si TFJP se recomanda sa se utilizeze conducte electrice distincte;
e) folosirea in comun a unui cablu multifilar fara nici un invelis metalic sau conductoare izolate montate in tuburi izolante, se admite cu conditia ca toate circuitele sa aiba o izolatie corespunzatoare pentru tensiunea cea mai mare din circuitele din tub sau cablu, fiecare circuit sa aiba la originea sa protectia impotriva suprasarcinilor si materialele sa fie corespunzatoare tuturor conditiilor de influente externe la care acestea sunt supuse;
f) pe circuitul de alimentare al sursei sa se prevada un intrerupator iar pe circuitul primar si pe cel secundar se vor prevedea dispozitive de protectie (sigurante) pe ambele conductoare ale circuitului;
g) prizele de curent de TFJS si TFJP trebuie sa fie marcate distinct prin etichete fixate sigur sau prin mijloace adecvate sau sa nu permita constructiv decat conectarea fiselor circuitelor TFJS si TFJP;
h) prizele de TFJS sa nu aiba contact de protectie;
i) transformatoarele sau grupurile de motor-generator trebuie sa indeplineasca conditiile impuse clasei II de protectie (masele si miezurile nelegate la pamant) sau sa fie dispuse conform art. 4.1.20 (“Izolare suplimentara”) si de regula, cele executate in clasa I de protectie sa nu fie amplasate in locuri “foarte periculoase” definite conform STAS 8275;
j) daca tensiunea nominala a circuitului este mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c., toate partile activate trebuie sa fie protejate impotriva atingerilor directe prin bariere sau invelisuri cu gradul de protectie minim IP 2XX sau sa fie izolate, izolatia putand suporta tensiunea de incercare de 500 V timp de 1 minut.
Protectia impotriva atingerilor directe
4.1.9. Toate materialele si echipamentele electrice trebuie sa aiba asigurata protectia impotriva atingerii directe a partilor active.
Necesita numai partial astfel de masuri, instalatiile electrice din incaperile sau spatiile pentru servicii (echipamente) electrice, daca sunt deservite de personal instruit sau calificat (clasele BA 4 si BA 5 (EE)) si daca au fost respectate Normele Generale de Protectie a Muncii si Reglementarile Specifice in ceea ce priveste:
conditiile referitoare la marcarea incaperilor sau spatiilor;
instalarea de obstacole sau distantarea fata de partile active in incaperile pentru echipamentele electrice neinchise;
distantele si inaltimile minime pentru spatii de circulatie si manevra.
4.1.10. Protectia impotriva atingerilor directe trebuie sa se realizeze prin una din urmatoarele masuri:
a) izolarea partilor active;
b) prevederea de carcase in interiorul carora sa se gaseasca partile active;
c) instalarea unor bariere sau obstacole care sa impiedice atingerile intamplatoare cu partile active;
d) amplasarea partilor active in afara zonei de accesibilitate;
e) dispozitive de curent diferentiat rezidual cu ID ≤ 30 mA ca masura suplimentara.
4.1.11. Protectia prin “izolarea partilor active” trebuie sa se realizeze prin acoperirea completa a partilor active cu o izolatie care sa aiba caracteristici corespunzatoare in conditiile de solicitare mecanica, termica, electrica etc., din explorare. Vopselele, lacurile si produsele analoge nu se vor considera izolatii cu caracteristici corespunzatoare in cazul protectiei impotriva atingerilor directe.
4.1.12. Protectia prin “carcase” se realizeaza astfel incat in mod permanent sa nu fie posibila atingerea partilor active datorita naturii, amplasarii, fixarii, rezistentei mecanice si eventual si a caracteristicilor izolante ale acestora, in conditii normale de exploatare.
Pentru ca protectia prin “carcase” sa fie completa, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
a) Gradul de protectie al invelisurilor (carcaselor) exterioare sa fie cel putin IP 2XX iar intre obstacole si partea activa distanta minima va fi de minim 40 mm.
Nu este necesar sa fie respectata aceasta distanta daca partile sunt mecanic solidare cu obstacolele sau obstacolele sunt din material izolant sau sunt acoperite cu un invelis izolant.
b) Suprafetele superioare ale invelisurilor (carcaselor) din materiale neizolante, usor accesibile (de ex. invelisurile pe care se poate circula) vor avea gradul de protectie IP 4XX.
c) Invelisurile (carcasele) vor fi fixate sigur si trebuie sa aiba, in functie de materialul, si dispunerea lor, suficienta rezistenta mecanica pentru a suporta solicitarile in functionare normala.
d) Desfacerea sau scoaterea invelisurilor (carcaselor) nu trebuie sa fie posibila decat cu o cheie sau cu o scula numai dupa scoaterea de sub tensiune a partilor active protejate prin aceste bariere sau invelisuri. Tensiunea nu trebuie sa poata fi restabilita decat dupa remontarea barierelor sau invelisurilor sau sa fie prevazut un al doilea obstacol care sa nu poata fi scos decat cu o cheie sau o scula si care sa constituie o protectie partiala.
4.1.13. Protectia prin “bariere sau obstacole” se aplica numai in incercari pentru echipamentele electrice si poate constitui un mijloc de protectie partial daca este realizata astfel impiedica:
- fie o apropiere intamplatoare de partile active (de ex. prin balustrade sau panouri grilaj);
- fie contacte intamplatoare cu partile activate, in cursul operatiilor de intretinere sau exploatare (de ex. prin ecranarea sau protectia aparatelor de separare).
4.1.14. Protectia prin “amplasarea in afara zonei de accesibilitate” poate asigura numai o protectie partiala. Conform acestei masuri, partile active simultan accesibile ce se gasesc la potentiale diferite vor fi amplasate astfel incat sa nu se gaseasca in interiorul zonei de accesibilitate.
Doua parti active simultan accesibile se vor considera doua parti active aflate la o distanta mai mica de 2,5 m pe verticala, conform SR CEI 60364-4-41. Daca in incaperea respectiva se transporta sau se manipuleaza obiecte sau scule din materiale conductoare, distanta se va mari corespunzator.
Daca suprafata pe care se sta sau se circula de obicei este limitata printr-un obstacol (de ex. balustrade, panouri-grilaj) care asigura un grad de protectie mai mic decat IP 2XX, distantele ce-i limiteaza zona de accesibilitate la atingere, se vor masura de al acest obstacol.
4.1.15. In cazul in care se cere o siguranta marita (de ex. in conditii de pericol de incendiu), masurile de protectie impotriva atingerilor directe trebuie completate cu dispozitive diferentiale de protectie de inalta sensibilitate, cu un curent nominal (de functionare) de max. 30 mA.
Protectia impotriva atingerilor indirecte
4.1.16. Masuri de protectie impotriva atingerilor indirecte trebuie luate in cazurile in care exista pericolul ca utilizatorii sa intre simultan in contact cu o masa si un element conductor, intre care, ca urmare a unui defect, poate sa apara o diferenta de potential periculoasa.
4.1.17. Fac exceptie si nu necesita aplicarea de masuri de protectie impotriva atingerilor indirecte:
a) Materialele si echipamentele electrice fixe si cele mobile utilizate la post fix, daca satisfac simultan urmatoarele conditii:
- sunt situate in incaperi cu prezenta neglijabila a apei, din clasa AD1 (U0) incadrate in “locuri putin periculoase”, definite conform STAS 8275;
- sunt amplasate la distante mai mari de 0,8 m de toate elementele conductoare in legatura cu pamantul.
Daca totusi doua mase ale echipamentelor fixe sau mobile pot fi atinse simultan, trebuie luate masuri de protectie impotriva atingerilor indirecte.
b) Materialele si echipamentele electrice fixe si cele mobile cu tensiunea nominala de lucru sub valorile tensiunilor de atingere si de pas maxim admise.
c) Tuburile de protectie metalice sau alte carcase metalice de protectie de clasa II de protectie, daca se gasesc la un capat in contact permanent, de rezistenta neglijabila (de ex. imbinare prin filetare) cu o masa legata la un conductor de protectie si tuburile metalice utilizate pentru protectia trecerilor prin elemente de constructie.
d) Alte materiale si echipamente prevazute in standardul de conditii speciale sau in reglementari specifice.
4.1.18. Protectia impotriva atingerilor indirecte se poate realiza prin:
- A. Masuri de protectie “fara intreruperea alimentarii”, care cuprind urmatoarele mijloace:
a) folosirea materialelor si echipamentelor de clasa II (SR CEI 60536) sau echivalente;
b) izolarea amplasamentelor, conform SR CEI 60 364-4-41;
c) separarea de protectie;
d) executarea de legaturi de echipotentializare locale,
- B. Masuri de protectie prin “intreruperea automata a alimentarii”, folosind dispozitive de protectie.
Masura de protectie impotriva atingerilor indirecte “fara intreruperea automata a alimentarii” este indicata de exemplu pentru echipamentele electrice care cer o functionare fara intreruperi, chiar la un prim defect de izolatie, fara a periclita viata oamenilor (de ex. in laboratoare de incercari, in unele procese de productie).
4.1.19. Protectia prin “folosirea materialelor si echipamentelor din clasa II de protectie” se aplica prevazand astfel de mijloace sau echivalente (cu dubla izolatie prin constructie) si respectand si urmatoarele conditii de utilizare:
a) partile active conductoare accesibile si partile intermediare ale echipamentelor nu trebuie legate la nici un conductor de protectie;
b) instalarea echipamentelor (fixarea, racordarea lor etc.) se face fara a afecta in vreun fel dubla izolatie cu care este prevazut echipamentul;
c) verificarea starii dublei izolatii (izolatiei suplimentare) se face periodic;
d) in normele de produs trebuie precizat ca echipamentele fac parte din clasa II de protectie si au fost certificate ca atare.
4.1.20. Protectia prin “izolarea amplasamentului” se realizeaza in timpul executarii instalatiei electrice in cazul materialelor si echipamentelor care au numai izolatie principala, prin acoperirea cu o izolatie suplimentara realizata ca un invelis izolant pe toate partile sau printr-o carcasa metalica acoperita cu material izolant la interior si la exterior, in urmatoarele conditii:
a) invelisul trebuie astfel realizat incat sa aiba un grad de protectie minim IP 2XX si sa acopere toate partile active, putand suporta toate solicitarile (mecanice, electrice, termice, etc.) in functionare normala; tensiunea de incercare va fi de 2500 V (intre partile active si parti metalice exterioare) pentru o tensiune nominala de max. 500 V si rezistenta de izolatie trebuie sa fie mai mare de 7 MW;
b) invelisul nu va fi traversat de elemente conductoare care ar putea transmite un potential dintr-o parte in alta;
c) daca invelisul are un capac ce poate fi scos fara ajutorul unei scule speciale, trebuie prevazut cu un ecran izolant pentru protectia impotriva atingerii intamplatoare nu numai a partilor active ci si a partilor intermediare accesibile numai daca invelisul este deschis si acest ecran trebuie sa poata fi scos numai cu o scula speciala;
d) masele din interiorul invelisului nu vor fi legate la conductorul de protectie si nici aparatele, chiar daca au borna de protectie; se admite trecerea conductoarelor de protectie ale unor aparate din exteriorul invelisului, cu conditia ca acestea sa fie marcate corespunzator si izolate in interiorul lui (inclusiv bornele de protectie) in aceleasi conditii ca si partile active;
e) marcajul de legare la pamant va fi anulat vizibil daca exista pe borne si aparate;
f) invelisul nu trebuie sa deranjeze buna functionare a materialelor sau a echipamentelor astfel protejate.
4.1.21. Protectia prin “izolarea amplasamentului” se aplica numai in incaperi din clasa AD1 (U0), in care pardoseala si peretii sunt izolati si in care trebuie indeplinite una sau mai multe din urmatoarele conditii:
a) masele fixe sunt dispuse la distante de peste 2 m pe orizontala si 2,5 m pe verticala astfel incat nu exista pericolul unui contact simultan cu o masa si un element conductor oarecare, in cazul in care acestea s-ar putea gasi la potentiale diferite datorita unui defect de izolatie a partilor active; aceasta distanta se poate reduce la 1,25 m in afara zonei de accesibilitate la atingere.
b) nu sunt prevazute nici un fel de conductoare de protectie.
c) izolatia trebuie sa aiba o rigiditate mecanica suficienta si sa poata suporta o tensiune de incercare de cel putin 2000 V. curentul de fuga nu trebuie sa fie mai mare de 1 mA in conditii normale de utilizare.
4.1.22. Protectia prin “separare electrica de protectie” a circuitelor se realizeaza prin intercalarea intre reteaua de alimentare si receptor a unui element intermediar care poate fi:
- transformator de separare cu infasurari distincte si izolatie intarita, asigurand o separare de siguranta echivalenta intre circuitul primar si secundar si cu tensiunea primara de maxim 1000 V;
- grup motor-generator cu infasurari distincte electric, asigurand o separare de siguranta intre circuitul primar si secundar, echivalenta cu cea a unui transformator de separare.
La aplicarea masurii “separare de protectie” se respecta urmatoarele conditii de instalare:
a) sursele de separare vor fi de clasa II de protectie sau vor fi instalate conform prevederilor de la art. 4.1.20 (masura “izolare suplimentara”);
b) tensiunea nominala a circuitului separat va fi de maxim 500 V;
c) circuitul separat nu va avea nici un punct comun cu alt circuit si nici un punct legat la pamant;
d) circuitul separat va fi pozat in tub separat sau sa fie executat cu cablu distinct si va fi asigurat cu o protectie proprie la suprasarcini;
e) distributiile fixe vor fi executate cu conductoare izolate, pozate in tuburi de protectie sau in cabluri fara nici un invelis metalic si aparatele de instalatii (cutii de derivatii sau conexiuni, prize etc.) vor fi cu carcase din material izolant;
f) masele circuitului separat nu vor fi legate nici la pamant nici la masele altui circuit;
g) daca circuitul alimenteaza un singur aparat, masa sa nu va fi legata la un conductor de protectie;
h) se admite si alimentarea dintr-o singura sursa de separare a mai multor aparate, daca se respecta simultan urmatoarele conditii:
- masele circuitelor separate trebuie legate intre ele prin conductoare de egalizare a potentialelor, aceste conductoare nu vor fi legate la pamant, la alte conductoare de protectie, la masele altor circuite sau la elemente conductoare;
- prizele trebuie sa fie cu contact de protectie si la acestea se leaga conductoarele de egalizare a potentialelor mentionate anterior; la cablurile flexibile, aceste conductoare vor fi cuprinse in cablu;
- se prevede un dispozitiv de protectie care sa semnalizeze primul defect de izolatie la masa si care sa deconecteze in maximum 5 s. din momentul aparitiei celui de al doilea defect de izolatie la alta masa.
In cazul echipamentelor electrice portabile se vor respecta si prevederile STAS 12216.
4.1.23. Protectia prin “legaturi locale” de egalizare a potentialelor, fara legare la pamant poate asigura numai o protectie partiala si are un domeniu limitat de aplicare, la locuri de munca de mica intindere, unde trebuie impiedicata aparitia tensiunilor de atingere periculoase si nu se poate realiza o protectie impotriva atingerilor indirecte prin deconectarea automata a alimentarii. In cazul folosirii acestui mijloc de protectie se iau masuri pentru evitarea expunerii unei persoane care vine din afara in amplasamentul respectiv, la diferente de potential periculoase.
4.1.24. Protectia impotriva atingerilor indirecte prin intreruperea automata a alimentarii, trebuie astfel realizata incat sa intrerupa automat circuitul ca urmare a unui defect intre o parte activa si o masa a circuitului sau a echipamentului, astfel incat sa nu se poata mentine o tensiune de atingere prezumata mai mare de 50 V c.a. sau 120 V c.c. un timp suficient pentru crearea unui risc fiziopatologic periculos asupra unei persoane. In conditii speciale se impun valori de 25 V c.a. si 50 V c.c.
Protectia impotriva atingerilor indirecte prin “intreruperea automata a alimentarii” se realizeaza cu:
- dispozitive automate de protectie impotriva supracurentilor;
- dispozitive automate de protectie la curent diferential rezidual (DDR) – art. 4.1.29. … 4.1.35.
Este necesara folosirea PACD cu DDR in cazul in care:
- nu sunt asigurate conditiile de declansare in timp util prin protectiile la suprasarcina si la scurtcircuit (de ex. cazurile circuitelor electrice de impedanta mare – conductoare lungi si/sau scurte cu sectiune relativ mica);
- circuitele alimenteaza receptoare care trebuie sa ramana in functiune nesupravegheate de personal.
La alegerea dispozitivului de protectie se tine seama de tipul schemei de legare la pamant.
4.1.25. In retele legate la pamant (schemele TT si TN) se aplica protectia prin “intreruperea automata a alimentarii” si “semnalizare” la primul defect, respectandu-se urmatoarele conditii generale:
- toate masele instalatiei trebuie legate la un conductor de protectie, cu exceptia acelora pentru care s-a aplicat ca masura de protectie “TFJS sau TFJP”, sau una din masurile de protectie fara intrerupere automata a alimentarii;
- masele care pot fi simultan accesibile se leaga prin conductoare de protectie la aceeasi priza de pamant, chiar daca fac parte din instalatii diferite;
- toate masele unei aceleiasi instalatii vor fi legate prin conductoare de protectie la aceeasi priza de pamant;
- masele care nu sunt simultan accesibile, in schemele IT pot fi legate la prize diferite de pamant numai daca toate masele asociate aceluiasi dispozitiv de protectie vor fi legate la aceeasi priza de pamant;
- conductoarele de protectie si prizele de pamant se dimensioneaza si se executa respectandu-se pe langa conditiile din acest subcapitol si conditiile speciale si standardele si reglementarile specifice;
- in fiecare cladire se executa o legatura principala de egalizare a potentialelor (conductor principal de egalizare a potentialelor) avand o sectiune minima de 16 mm2 Al, si 10 mm2 Cu sau o sectiune echivalenta in cazul altor materiale, la care trebuie legate urmatoarele elemente:
conductorul principal de protectie (PE sau PEN)
conductele de apa;
conducte de gaze;
coloanele de incalzire;
elementele metalice ale constructiei.
- in cazurile in care conditiile impuse in protectia prin deconectare automata nu pot fi in totalitate indeplinite si se cer conditii de siguranta marita, trebuie executate si legaturi suplimentare de egalizare;
4.1.26. In schema TN trebuie respectate si urmatoarele conditii:
a) Toate masele instalatiei electrice trebuie legate prin conductoare de protectie la neutrul alimentarii legat la pamant (PE PEN).
b) Conductorul principal de protectie trebuie legat la pamant in apropierea fiecarui transformator, la c
Sisteme de expunere in Magazine
Brilux
Master
Elmark
Contact
Soseaua Bucuresti-Targoviste nr 195B - DN1A
Tel.: 0372.73.73.63(4)
Fax: 0372.87.01.59
GSM: 0729.900.937
E-mail: office@nirosd.ro
 
Home | Produse | Servicii | Parteneri | Referinte | Logistica | Echipa | Contact
Copyright © 2005 Niros. Toate drepturile rezervate. O solutie Inotec.