Niros Electric Grup - materiale electrice, corpuri de iluminat
Login
Email:
Parola:
Inregistrare cont nou
Ai uitat parola?
Categorii produse
Accesorii brilux
Accesorii instalatii electrice gewiss
Aparataj bticino - materiale electrice
Aparataj de lux fontini
Aparataj gewiss
Aparataj legrand
Aparataj master
Aparataj siemens
Aparatura modulara de protectie moeller
Aparatura modulara de protectie siemens
Aplice , plafoniere brilux
Butoane de comanda ,chei , lampi semnalizare moeller
Cabluri si conductori icme
Compensarea factorului de putere
Contactori moeller
Corpuri de iluminat - lustre brilux
Corpuri de iluminat -plafoniere aplice hochvolt-spots briloner
Corpuri de iluminat de siguranta brilux
Corpuri de iluminat klausen
Corpuri de iluminat liniare - tip supermarket schrack
Corpuri de iluminat pentru exterior brilux
Corpuri de iluminat pentru gradina brilux
Corpuri de iluminat pentru interioare brilux
Corpuri de iluminat pentru interior deco briloner
Corpuri de iluminat suspendate briloner
Corpuri de luminat special pentru bai splash briloner
Corpuri de luminat special pentru bucatarii cook & light briloner
Corpuri iluminat sisteme pentru spatii medicale aga light
Cuple industriale gewiss
Doze gewiss
Fier forjat
Generatoare de curent
Instalatii sanitare si termice
Sigurante automate schrack
Sisteme de impamantare si paratrasnet
Stalpi metalici pentru iluminat cml
Stechere gewiss
Surse de iluminat brilux
Tablouri electrice gewiss
Tablouri metalice cu contrapanou
Tablouri metalice modulare moeller
Trasee cabluri c.a.v.i.
Ventilatoare dospel , aspira sau vents
 
Home Produse Servicii Parteneri Logistica Echipa Contact
Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri
NORMATIV PENTRU PROIECTAREA SI EXECUTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL DIN CLADIRI
Indicativ: NP 061 - 02
 Cuprins
1. OBIECT, DOMENIU DE APLICARE
1.1. Prevederile prezentului normativ se aplica la proiectarea si executarea sistemelor si instalatiilor de iluminat din constructiile civile, industriale (de productie, depozitare, etc.) cât si producatorilor de surse si corpuri de iluminat.
1.2. Prevederile normativului se aplica la:
- instalatiile noi;
- instalatiile care se modernizeaza sau se transforma prin schimbarea destinatiei;
- instalatiile efectuate in urma reparatiilor capitale.
1.3. Prin proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat se va asigura realizarea urmatoarelor cerinte de calitate*):
A. Rezistenta si stabilitate.
B. Siguranta in exploatare.
C. Siguranta la foc.
D. Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea si protectia mediului.
E. Izolatia termica, hidrofuga si economia de energie
F. Protectia impotriva zgomotului.
*)prevazute de Legea calitatii lucrarilor de constructii, L 10/1995
1.4. La proiectarea si executarea instalatiilor de iluminat se vor respecta si prevederile cuprinse in reglementarile mentionate in ANEXA 1 a normativului.
1.5. Nu fac obiectul prezentului normativ instalatiile speciale de iluminat cum ar fi instalatiile tehnologice de iluminat ce fac parte integranta din alte instalatii si echipamente (de exemplu: iluminatul spatiilor din mijloacele de transport, iluminatul tehnologic din crescatoriile de animale mici etc.).
 
2. TERMINOLOGIE
2.1. Termeni folositi in prezentul normativ:
a. sarcina vizuala: obiectul sau detaliile sale asupra carora se efectueaza o activitate vizuala (exemple: litere si cifre, fibre, filete, carti, note muzicale pe portativ, tablouri, etc);
b. zona sarcinii vizuale: zona apartinând zonei de munca in care este localizata si efectuata (indeplinita) sarcina vizuala;
c. zona invecinata /apropiata/ sarcinii vizuale: o banda cu latimea de 0,5 m care este alaturata zonei sarcinii vizuale si se afla in câmpul vizual;
d. iluminare mentinuta (Em in lx): valoare sub care iluminarea medie pe suprafata considerata nu trebuie sa coboare; iluminare minima (Emin): iluminare minima pe o suprafata (plan util, plan efectiv de lucru etc); iluminare maxima (Emax): iluminare maxima pe o suprafata (plan util, plan efectiv de lucru etc); iluminare medie (Emed): iluminare medie pe o suprafata; flux inferior   - fluxul luminos emis de un sistem de iluminat in semispatiul inferior (in procente) fata de planul de montare; flux superior   - fluxul luminos emis de un sistem de iluminat in semispatiul superior (in procente) fata de planul de montare;
e. indice global de evaluare a orbirii (UGR): valoarea indicelui de evaluare a orbirii psihologice data de un sistem de iluminat;
f. indice global limita de evaluare a orbirii (UGRL): valoarea maxima a UGR pentru un sistem de iluminat;
g. contrast pozitiv: se produce când luminanta obiectului este mai mare decât cea a fondului (zona alaturata);
h. constrast negativ: se produce când luminanta obiectului este mai mica decât cea a fondului (zona alaturata);
i. plan de munca (plan util): plan de referinta pe care se desfasoara activitatea dintr-o incapere (pe care se afla sarcinile vizuale principale);
j. plan efectiv de lucru: suprafata, din planul util, pe care se afla sarcina vizuala (banca scolara, masa de birou, masa bancului de lucru, etc);
k. culoare aparenta: senzatia vizuala prin care observatorul este capabil sa distinga diferentele dintre doua obiecte sau surse identice ca dimensiune, forma, structura, diferentele fiind produse de compozitia spectrala a radiatiilor emise;
l. temperatura de culoare (T): temperatura (in K) pe care ar avea-o corpul negru ca sa emita o lumina de o compozitie cromatica similara cu a sursei considerate (a unui stimul de culoare dat);temperatura de culoare corelata (Tcp): temperatura (in K) corpului negru a carui culoare perceputa se aseamana cel mai mult (in conditii de observare precizate) cu culoarea perceputa a unui stimul de culoare dat, de aceiasi stralucire (utilizata in special pentru sursele cu radiatii produse prin agitatie moleculara – cu descarcari in gaze si/sau vapori metalici, cu inductie);
m. indice de redare a culorilor (Ra): este expresia obiectiva a redarii culorii obiectelor de catre lumina lampilor electrice. Variaza de la 0 – 100, Ra = 100 exprimând o redare naturala a culorilor. Ra descreste pe masura ce scade calitatea de redare a culorilor;
n. orbirea: este efectul asupra vederii in care se produce o senzatie de jena sau o reducere a capacitatii de a distinge detalii sau obiecte, datorata distributiei necorespunzatoare a luminantelor sau contrastelor excesive din câmpul vizual (directe sau prin reflexii de voal); orbire fiziologica (de incapacitate): orbire care tulbura vederea, fara a provoca (obligatoriu) o senzatie dezagreabila si care se manifesta direct, prin efectul sau fiziologic asupra sistemului vizual; orbire psihologica (de inconfort): orbire care produce o senzatie dezagreabila fara a degrada (obligatoriu) vederea normala si care se manifesta in special in timp, prin efectul sau psihologic asupra sistemului vizual; orbire directa: orbire produsa de obiecte luminoase situate in câmpul vizual, de regula apropiate de directia de privire; orbire indirecta: orbire produsa prin reflexii ale luminii, de regula atunci când imaginile reflectate sunt situate in aceiasi directie sau directie apropiata cu obiectul privit.
2.2. In prezentul normativ este folosita si terminologia din domeniile iluminatului, stabilita prin:
STAS 3687/1 … 6    Tehnica iluminatului. Terminologie.
STAS 2849/1 … 6    Radiometrie, fotometrie, colorimetrie. Terminologie.
SR 6646/1 … 5    Iluminat artificial
STAS 11621    Metoda de calcul a iluminarii medii in cladiri
SR 12294    Iluminatul de siguranta in industrie
STAS 6221    Iluminatul natural al incaperilor
STAS 8313    Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Iluminatul in cladiri si in spatiile exterioare. Metoda de masurare a iluminarii.
SR EN 60529    Grade normale de protectie asigurate prin carcase. Clasificare si metode de verificare.
STAS 3009    Lampi electrice cu incandescenta de format normal. Tensiuni si puteri nominale.
STAS 6824    Lampi fluorescente tubulare pentru iluminatul general. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 7290    Lampi electrice cu descarcari in gaze. Clasificare si terminologie.
STAS 7832    Lampi electrice cu descarcari in gaze. Lampi cu vapori de mercur de inalta presiune. Conditii tehnice generale de calitate.
STAS 10515    Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune. STAS 8114/1-4 Corpuri de iluminat
SR CEI 50(826) + A1    Vocabular electrotehnic international. Instalatii electrice in constructii.
CEI 50 (845)    Vocabular electrotehnic international. Luminotehnica.
SR CEI 598-2-22    Corpuri de iluminat. Corpuri de iluminat de siguranta. Conditii tehnice speciale.
SR CEI 364    Instalatii electrice ale cladirilor
STAS 10515    Lampi cu vapori de sodiu de inalta presiune.
[top]
 
3. CONDITII CANTITATIVE SI CALITATIVE PENTRU REALIZAREA MEDIULUI LUMINOS IN INTERIORUL CLADIRILOR
3.1. Iluminatul dintr-o incapere sau zona de lucru trebuie sa asigure vizibilitatea buna a sarcinilor vizuale si realizarea acesteia in conditii de confort vizual.
3.2. Iluminatul dintr-o incapere trebuie sa asigure:
- confortul vizual al persoanelor ce lucreaza in incapere: lucratori, operatori, prin inducerea acestora de senzatii pozitive in timpul activitatii;
- performanta vizuala, care determina efectuarea sau perceperea sarcinii vizuale cu rapiditate si acuratete, chiar si in conditii dificile si pentru perioade indelungate;
- siguranta vizuala, astfel incât lucratorii sa fie capabili de a percepe vizual spatiul inconjurator.
3.3. Pentru realizarea unui sistem de iluminat ce sa ofere in incapere un mediu luminos confortabil, este necesar sa se acorde atentie urmatorilor factori:
- nivelului de iluminare si uniformitatii acesteia;
- culorii luminii si redarii culorilor;
- directionarii fluxului luminos;
- distributiei luminantelor;
- orbirii;
- fenomenului de pâlpâire;
- prezentei luminii de zi;
- consideratiilor energetice;
- mentinerii sistemului de iluminat in timp.
3.4. Performanta vizuala (a lucratorilor, observatorilor) este influentata si de alti factori cum ar fi:
a) proprietatile intrinseci ale sarcinii vizuale: marimea, forma, pozitia, culoarea, reflectanta detaliilor si fondului;
b) capacitatea vizuala a lucratorilor (operatorilor): acuitatea vizuala, perceptia culorilor.
Atentia acordata si acestor factori poate duce la cresterea performantei vizuale fara a mari nivelul de iluminare.
Nivelul de iluminare
3.5. Iluminarea sarcinii vizuale si distributia ei in jurul acesteia decid cât de repede, sigur si confortabil o persoana percepe, distinge si efectueaza o sarcina vizuala.
3.6. Toate valorile iluminarii specificate in acest normativ reprezinta valori minime necesare obtinerii sigurantei vizuale si necesarului obtinerii performantei vizuale in activitatile de munca.
3.7. Valorile specificate in ANEXA 2 reprezinta iluminarile necesare in zona sarcinii vizuale pe suprafata de referinta (planul util) care poate fi orizontala (masa, birou), verticala (raft, oglinda), sau inclinata (planseta, pupitru).
3.8. Iluminarea medie pentru fiecare sarcina nu trebuie sa coboare sub aceste valori, indiferent de durata si de conditiile de functionare ale sistemului si instalatiei de iluminat.
3.9. In ANEXA 3 sunt date nivelurile de iluminare ce trebuie sa fie asigurate de sistemele de iluminat de siguranta.
3.10. Valorile iluminarii medii sunt valabile pentru conditii vizuale normale si tin seama de urmatorii factori:
- cerintele sarcinilor vizuale;
- siguranta;
- aspectele psiho-fiziologice (confortul vizual);
- economie de energie;
- experienta practica.
3.11. Valoarea iluminarii poate fi ajustata cu cel putin o treapta pe scara iluminarilor (Anexa 2) daca conditiile vizuale specifice (reale) difera fata de conditiile normale considerate la 3.10.
Nivelul de iluminare poate fi ridicat atunci când:
- sarcina vizuala prezinta contraste sau reflectante foarte scazute;
- activitatea vizuala este foarte importanta;
- erorile in activitatea de munca sunt greu si costisitor de rectificat;
- acuratetea sau productivitatea ridicata sunt de mare importanta;
- capacitatea vizuala a lucratorului este sub nivelul normal.
Nivelul de iluminare poate fi diminuat cu o treapta atunci când:
- detaliile sarcinii vizuale au dimensiuni neobisnuit de mari sau au un contrast ridicat;
- sarcina vizuala este ocazionala sau necesar a fi urmarita sau efectuata o perioada neobisnuit de scurta.
3.12. Atunci când conditiile prezentate la pct. 3.11 nu sunt cunoscute la proiectare ajustarea nivelului de iluminare se va face la punerea in functiune.
3.13. In spatiile in care activitatea de lucru este continua nivelul de iluminare nu trebuie sa scada sub 200 lx.
3.14. Scara iluminarilor recomandate*) in lucsi este:
20 – 30 – 50 – 75 – 100 – 150
200 – 300 – 500 – 750
1000 – 1500 – 2000 – 3000 – 5000
*)Conform Normei CIE 008/E-2001 Iluminatul interior al locurilor de munca
In tabelul 3.1 se indica nivelurile de iluminare recomandate in functie de felul activitatii si sarcinile vizuale:
Tabelul 3.1
Niveluri de iluminare (lx)    Tip de activitate/sarcina vizuala    Exemple de destinatii
20-30-50    Zone destinate circulatiei, depozitarii    Coridoare secundare, uscatorii in industrie**)
50-100-150    Zone pentru circulatie, orientare simpla sau cu vizite temporare    Coridoare, holuri, depozite, magazii
100-150-200    Incaperi in care activitatea de munca nu este continua    Holuri principale, scari, scari rulante
200-300-500    Sarcini vizuale simple    Sali de teatru, concert, cantine, sala masinilor din industrie, iluminat general in fabrica
300-500-750    Sarcini vizuale medii    Sali de gimnastica, sali de clasa, pe rafturile bibliotecilor, spatii pentru asamblare
500-750-1000    Sarcini vizuale impuse    Birouri (scris, citit, cu tehnica de calcul), laboratoare (unde se fac masurari precise)
750-1000-1500    Sarcini vizuale dificile    Asamblare fina (mecanica, electronica), sali pentru cusut, tricotat, control final
1000-1500-2000    Sarcini vizuale speciale    Lucru de precizie (electronica), controlul culorilor, atelier confectionat bijuterii
Peste 2000    Sarcini vizuale foarte exacte si unde se cer performante mari    Ringuri de box, masa pentru operatii medicale
**)Unde nu este necesara identificarea culorilor
3.15. Nivelul de iluminare pentru zonele invecinate trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de iluminare din zona sarcinii vizuale si trebuie sa asigure o distributie bine echilibrata a luminantelor in câmpul vizual.
Nivelul de iluminare recomandat pentru zonele invecinate poate fi mai scazut decât cel din zona sarcinii vizuale, dar nu sub valorile din tabelul 3.2.
Tabelul 3.2
Iluminarea in zona sarcinii vizuale
(in lx)    Iluminarea zonei invecinate cu sarcina vizuala (in lx)
 750    500
500    300
300    200
 200    aceiasi iluminare cu cea a zonei sarcinii vizuale
3.16. Uniformitatea iluminarii pe o suprafata se evalueaza cu ajutorul coeficientilor de uniformitate:
- Emin/Emed pentru suprafata planului util si
- Emin/Emax pentru suprafata efectiva de lucru (zona sarcinii vizuale)
unde Emin, Emed si Emax sunt iluminarile minima, medie si maxima de pe acea suprafata.
3.17. Iluminarea pe o suprafata trebuie sa varieze treptat, pentru a nu produce stres vizual si inconfort.
Aceasta conditie se indeplineste când coeficientii de uniformitate nu se vor afla sub valorile din tabelul 3.3.
Tabelul 3.3
Destinatia spatiului    Spatii industriale    Spatii neindustriale
Coeficientul de uniformitate pe planul efectiv de lucru (zona sarcinii vizuale) (Emin/Emax)    0,7    0,8
Coeficientul de uniformitate pe planul util (Emin/Emed)    0,5    0,8
Culoarea luminii si redarea culorilor
3.18. Culoarea aparenta si temperatura de culoare corelata se afla intr-o legatura prezentata in tabelul 3.4.
Tabelul 3.4
Culoarea aparenta    Temperatura de culoare corelata (K)
calda     3300
neutra*)    3300 – 5300
rece     5300
*)neutra-calda 3300-4000 K; neutra-rece 4000-5300 K
3.19. Culoarea aparenta are importanta estetica, functionala si psihologica pentru observatorii dintr-o incapere.
Astfel, se recomanda lampi de culoare:
- calda    - pentru incaperi amplasate catre nord si putin vitrate;
    - pentru incaperile destinate odihnei;
- neutra - calda    - pentru incaperile de munca intelectuala si in care vitrarea este normala;
- neutra     - pentru incaperile de munca intelectuala dar in care vitrarea este mare;
    - pentru incaperile de munca fizica, cu vitrare normala;
- neutra – rece     - pentru incaperile de munca fizica, cu vitrare mare si unde se lucreaza numai in timpul zilei;
- rece     - pentru incaperile plasate spre sud si puternic vitrate;
    - incaperi in care activitatea cere atentie si concentrare marita.
3.20. Redarea corecta, naturala, a culorii obiectelor si pielii umane este importanta atât pentru obtinerea senzatiei de confort cât si pentru o mai buna performanta vizuala.
3.21. In incaperile unde se lucreaza permanent sau perioade mari de timp se vor utiliza numai lampi cu Ra > 80.
3.22. Principalele grupe de redare a culorilor de catre lampile electrice sunt prezentate in tabelul 4.1.
Directionarea fluxului luminos
3.23. Pentru distingerea sarcinii (sarcinilor) vizuale, modelarea si reliefarea acesteia, fluxul luminos trebuie directionat catre acesta (acestea) in mod corespunzator. In acest fel detaliile sarcinii vizuale sunt accentuate, se mareste vizibilitatea acestora si sarcina vizuala este mai usor de realizat.
3.24. Modelarea (reliefarea) se realizeaza prin proportia de flux directionat si flux difuz. Fluxul directionat trebuie sa fie dirijat intr-o singura directie, fara insa a fi exagerat, ca proportie fata de cel difuz, pentru a nu crea umbre si contraste puternice.
3.25. Directionarea fluxului luminos este importanta in incaperile (spatiile) in care se desfasoara activitati de mare finete. De exemplu: iluminatul tablei dintr-o clasa scolara, iluminatul exponatelor dintr-o vitrina (mai ales atunci când sunt utilizate manechine).
Distributia luminantelor
3.26. Distributia echilibrata a luminantelor in câmpul vizual este necesara pentru a mari:
- acuitatea vizuala (precizia si claritatea vederii);
- sensibilitatea la contrast (deosebirea diferentelor relativ mici de luminante)
- eficienta functiilor oculare (acomodarea, convergenta-contractia pupilei, miscarile ochiului, etc).
3.27. Pentru a realiza confort vizual este necesar sa se evite:
- luminante prea ridicate, ce pot duce la aparitia orbirii;
- contraste prea mari de luminanta, ce pot duce la oboseala vizuala, datorita necesitatii adaptarii si neadaptarii permanente;
- luminantele sau contrastele de luminante prea mici ce au ca rezultat nedistingerea corecta a sarcinii vizuale sau a detaliilor acesteia.
3.28. Luminantele suprafetelor din incapere sunt determinate de iluminarile si reflectantele acestora. Pentru a realiza distributii echilibrate a luminantelor se recomanda urmatoarele reflectante pentru suprafetele incaperii:
    uzual    recomandat
plafon    0,6 – 0,9    0,9
pereti    0,3 – 0,8    0,7 – 0,8
plan util    0,2 – 0,6    0,4 – 0,6
pardoseala    0,1 – 0,5    0,3 – 0,5
Cu cât reflectantele acestor suprafete sunt mai mari cu atât iluminarile lor pot fi reduse, obtinându-se economii la investitie, consumul de energie electrica, etc.
Orbirea
3.29. Orbirea fiziologica (directa) trebuie evitata pentru a nu duce la oboseala, accidente sau erori in munca.
Aceasta se realizeaza prin:
- folosirea dispozitivelor de protectie vizuala a aparatelor de iluminat (prin mascarea lampii la vederea directa);
- utilizarea unor corpuri de iluminat cu luminanta adecvata in functie de unghiul de protectie (tabelul 3.6), dimensiunilor incaperii, destinatiei acesteia si amplasarii locurilor de munca.
Tabelul 3.6
Luminanta lampii (kcd/m2)    Unghiul de protectie minim al corpului de iluminat
1 – 20    100
20 – 50    150
50 – 500    200
 500    300
Valorile din tabelul 3.6 nu se aplica pentru corpurile de iluminat care nu se afla in câmpul vizual al observatorului in timpul activitatii sale normale (in picioare sau sezând pe scaun).
3.30. Pentru a evita orbirea fiziologica (directa) ce poate fi produsa de ferestre se utilizeaza elemente de ecranare, de tipul jaluzelelor sau draperiilor.
3.31. Evaluarea cantitativa a calitatii sistemelor de iluminat din punctul de vedere al orbirii fiziologice (directe) se face prin \"metoda curbelor limita de luminanta\"*).
*)Conform STAS 6646/5
3.32. Orbirea psihologica (de inconfort) se poate evalua folosind \"sistemul unificat al CIE de evaluare a orbirii (UGR)\"**)
**)Evaluarea este optionala si se poate realiza utilizand publicatia CIE 117
 
unde:
Lb este luminanta fondului (cd/m2);
L - luminanta partilor luminoase ale fiecarui corp de iluminat in directia ochiului observatorului (cd/m2);
 - unghiul solid sub care se vad partile luminoase ale fiecarui corp de iluminat din ochiul observatorului (str);
p - indicele de pozitie Guth pentru fiecare corp de iluminat in raport cu linia vederii.
Un sistem de iluminat este apreciat corespunzator din punctul de vedere al orbirii psihologice (de inconfort), daca valoarea UGR determinata pentru acesta este mai mica decât o valoare de referinta corespunzatoare destinatiei incaperii (vezi Anexa 2).
3.33. Orbirea reflectata se poate preveni sau reduce prin:
- amplasarea corespunzatoare a corpurilor de iluminat fata de locurile de munca (sau invers);
- finisaje cât mai difuzante si mai putin stralucitoare ale suprafetelor de lucru;
- limitarea luminantelor corpurilor de iluminat (vezi tabelul 3.6);
- utilizarea unor aparate de iluminat cu suprafete de emisie mari (deschideri mari);
- zugravirea peretilor si plafonului in culori cu reflectante mari.
Fenomenul de pâlpâire
3.34. Pâlpâirea lampilor cauzeaza distragerea atentiei si poate provoca diverse efecte fiziologice, cum ar fi durerile de cap.
Este obligatoriu ca in incaperile in care exista mecanisme in miscare periodica sau obiecte ce se deplaseaza cu viteza mare sistemul de iluminat sa fie astfel conceput incât sa se evite pâlpâirile si in acest fel posibilitatea aparitiei fenomenului stroboscopic.
3.35. Efectul de pâlpâire poate fi evitat prin:
- alimentarea sistemului de iluminat pe mai mult de una din fazele retelei de alimentare;
- utilizarea de frecvente inalte (aproximativ 30kHz) in alimentarea lampilor.
Prezenta luminii de zi
3.36. Ferestrele incaperilor asigura contactul vizual cu lumea exterioara ceea ce constituie un aspect psihologic foarte important pentru marea majoritate a oamenilor.
3.37. In incaperile in care lumina de zi este prezenta in cantitate mare si pe durate mari din zi, sistemele de iluminat se prevad cu instalatii adecvate pentru actionarea si reglarea fluxului luminos al acestora, astfel incât cele doua sisteme de iluminat sa se integreze armonios pentru realizarea mediului luminos confortabil.
Consideratii energetice
3.38. Sistemele de iluminat trebuie sa asigure climatul luminos confortabil corespunzator cerintelor spatiului respectiv, sarcinii vizuale si activitatilor din acesta. Aceasta trebuie sa se realizeze fara pierderi de energie, fara insa a favoriza aspectele de reducere a consumului de energie in detrimentul aspectelor vizuale ale sistemului de iluminat.
3.39. Sistemele de iluminat devin eficiente energetic daca in utilizarea acestora se foloseste cât mai favorabil lumina naturala disponibila si echipamentele manuale sau automate de actionare, control si variatie a fluxului luminos.
Mentinerea sistemelor de iluminat
3.40. Nivelurile de iluminare recomandate pentru fiecare destinatie, activitate si sarcina vizuala sunt considerate ca valori sub care iluminarea medie in planul util nu trebuie sa scada in timp.
3.41. Sistemul de iluminat trebuie conceput luând in considerare un factor global de mentinere ce nu trebuie sa fie mai mic de 0,7.
3.42. Factorul de mentinere ce se ia in calcul se stabileste in functie de echipamentul de iluminat ales (lampi, aparate de iluminat), mediul ambiental (degajarea de praf din incapere, gradul de murdarire a plafonului, peretilor, etc) si programul de mentinere al intregului sistem (durata intre doua curatiri, zugraveli consecutive), conform STAS 6646.
[top]
 
4. ALEGEREA SURSELOR DE LUMINA (LAMPILOR)
4.1. Producatorii de surse de lumina (lampi) au obligatia de a indica urmatoarele caracteristici pentru acestea:
- tensiunea nominala (in V);
- puterea nominala (puterea absorbita de lampa propriuzisa, fara echipamentul auxiliar, in W);
- puterea totala absorbita (puterea lampii la care se adauga puterea echipamentului auxiliar, in W);
- fluxul luminos nominal (fluxul dupa o suta de ore de functionare, când se apreciaza ca fluxul lampii este stablizat pentru perioada imediat urmatoare, in ℓm);
- fluxul initial (in lm);
- eficacitatea luminoasa (in lm/W);
- durata de viata (in ore);
- durata de functionare (in ore);
- indicele de redare a culorilor, in raport cu lumina naturala (Ra);
- temperatura de culoare sau temperatura de culoare corelata (T);
- culoarea aparenta;
- echipamentul auxiliar pentru conectare la retea;
- conditii speciale de montare;
- variatia principalelor caracteristici cu tensiunea de alimentare: durata de viata, fluxul luminos, puterea nominala si puterea totala absorbita;
- posibilitatea reglarii fluxului luminos prin variatia tensiunii de alimentare (utilizând un variator de tensiune);
- modul in care frecventa intreruperilor afecteaza durata de functionare;
- dimensiuni geometrice.
4.2. La alegerea surselor de lumina (lampilor) proiectantii trebuie sa tina seama de:
- necesitatea redarii corecte a culorilor: astfel, in incaperile in care redarea culorilor se impune in mod necesar se aleg lampi cu indicele de redare a culorilor din grupa 1A sau 1B (tabelul 4.1) in functie de destinatie;
Tabelul 4.1. Recomandari privind alegerea lampilor in functie de indicele de redare a culorilor*)
Grupa de redarea a culorilor    Domeniul valorilor indicelui de redare a culorilor    Culoare aparenta    Exemple de utilizare
            preferabil    acceptabil
0    1    2    3    4
1A    Ra  90    calda intermediara rece    Examinari clinice, galerii de arta, industria colorantilor si vopselelor, industria alimentara    
1B    90 > Ra  80    calda intermediara    Hoteluri, restaurante, magazine, birouri, scoli, spitale, locuinte    
        intermediara rece    Tipografii, industria textilelor, controlul de calitate din industrie    
2    80 > Ra  60    calda intermediara rece    Industrie (in general)    
3    60 > Ra  40         Industrie grea    
4    40 > Ra  20              Industrie grea – metalurgie, siderurgie
*)Dupa norma CIE nr. 29/2-1986
- eficacitatea luminoasa (in lm/W): astfel, se prefera lampile cu eficacitate luminoasa ridicata pentru a reduce puterea instalata a sistemului de iluminat.
Aceasta recomandare trebuie corelata cu tipul corpului de iluminat in care se monteaza lampa, pentru a nu diminua efectul dat de eficacitatea luminoasa mare prin utilizarea unui corp cu randament luminos mic.
In alegerea lampilor se pot utiliza recomandarile din tabelul 4.2.
Tabelul 4.2. Recomandari privind alegerea lampilor
Tipul lampii    Domenii de utilizare
Fluorescente de joasa presiune (tuburi fluorescente)    - cladiri social-administrative (birouri, scoli, spitale, policlinici, laboratoare, etc);
- spatii industriale in care se cer niveluri mari de iluminare (industria optica, mecanica fina, electrotehnica, electronica, laboratoare);
- in incaperi ce nu depasesc 6m;
- spatii comerciale;
- sali de spectacol, cinematografe, sali de sport
Fluorescente- compacte    - locuinte;
- incaperi cu inaltimi sub 3m;
- hoteluri;
- in iluminatul local
Fluorescente de inalta presiune (baloane fluorescente)    - spatii industriale cu niveluri de iluminare mici (industriile siderurgica, metalurgica, etc);
- spatii de depozitare
Cu descarcari in vapori de sodiu de joasa sau inalta presiune    - spatii industriale cu niveluri mari de iluminare si in care nu este necesara redarea culorilor;
- platforme industriale;
- hale cu inaltime mare (peste 6m);
- spatii in care exista ceata sau degajari de fum
Incandescente    - locuinte;
- incaperi cu frecventa mare a actionarii (grupuri sanitare mici, debarale)
Cu halogeni    - spatii comerciale;
- expozitii de sculptura;
- hoteluri, restaurante, cofetarii;
- locuinte
Cu descarcari in vapori de mercur si cu adaos de halogenuri metalice    - spatii comerciale;
- sali de spectacole
Cu inductie    - cladiri social-administrative , in incaperi cu inaltime mare*)
[top]
 
5. ALEGEREA CORPURILOR DE ILUMINAT
5.1. Producatorii de corpuri de iluminat au obligatia de a indica urmatoarele caracteristici pentru acestea:
- modul de echipare: numar de lampi si puteri nominale ale acestora;
- pentru aparatele ce au o distributie uniforma in spatiu a fluxului luminos, curba de distributie a intensitatii luminoase, pentru o echipare cu o lampa etalon de 1000 lm. Este de preferat ca aceasta sa fie redata in coordonate polare;
- pentru aparatele ce au o distributie neuniforma in spatiu a fluxului luminos, curbele de distributie a instensitatii luminoase pentru diferite plane uniform plasate fata de planul de referinta 0 –180o (de preferat planele: 45-225o; 90-270o; 135-315o). Curbele de distributie a intensitatii luminoase vor fi redate, de preferinta, in coordonate polare;
- distributia intensitatii luminoase si sub forma tabelara din 5o in 5o (sau din 10o in 10o) pentru aceleasi plane mentionate mai sus;
- distributia zonala a fluxului luminos sub forma grafica, pentru situatia in care aparatul este echipat cu lampa etalon (cu fluxul de 1000 lm). Aceasta va fi redata in coordonate carteziene  = f() sau  = f()*);
*) este semiunghiul plan ce corespunde unghiului solid 
- indicii N1, N2, N3, N4 si N5 corespunzatori distributiei zonale a fluxului , conform STAS 11621;
- randamentul luminos al aparatului;
- distributia luminantelor in spatiu, sub forma tabelara si sub forma grafica, suprapuse peste curbele limita de luminanta (conform STAS 6646) atât pentru axa de privire in lungul corpului cât si pentru axa de privire perpendiculara pe acesta (in cazul corpurilor liniare);
- valorile factorilor de utilizare. Acestea vor fi date pentru indici ai incaperii cu valoarea minima 0,6 si reflectante pentru plafon, pereti, plan util (de regula cu valori intre 0,8 si 0,1);
- unghiul de protectie;
- pozitiile de montare si influenta acestora asupra caracteristicilor aparatului (atunci când este cazul: lampi cu descarcari, etc);
- dimensiunile geometrice si masa;
- dispozitivele de prindere: pe plafon, pe perete (de zidarie din caramida, beton, BCA sau din metal);
- gradul de protectie la patrunderea corpurilor solide, apei si la socuri mecanice;
- clasa de protectie \"antiexploziva\", când este cazul; pe carcasele corpurilor de iluminat se va marca vizibil tensiunea de utilizare si puterea maxima a lampilor;
- caracteristicile echipamentului auxiliar pentru functionarea lampilor din corpul de iluminat când sunt montate in corpul acestuia: balast, condensator, starter, generator sau convertor de frecventa, igniter, etc.Când aceste echipamente nu se monteaza in aparat se indica conditiile de montare;
- caracteristicile condensatorului pentru ameliorarea factorului de putere. Nu se prevad corpuri fara echipament de ameliorare a factorului de putere;
- caracteristicile echipamentelor de limitare a perturbatiilor electromagnetice atât asupra altor instalatii (de telefonie, de transmitere a datelor etc.) cât si asupra instalatiilor furnizorului de energie electrica.
5.2. In alegerea corpurilor de iluminat se tine seama de:
- distributia fluxului luminos, in emisfera inferioara si respectiv superioara, astfel ca aceasta sa se afle in concordanta cu destinatia incaperii, asa cum se recomanda in tabelul 5.1;
- randamentul luminos, recomandându-se aparate cu randamente cât mai mari;
- luminanta aparatului, corelata cu pozitia cea mai dezavantajoasa in care s-ar putea afla un observator in incapere;
- unghiul de protectie, astfel incât in câmpul vizual al persoanelor din incapere sa se reduca cât mai mult posibil prezenta luminantelor ridicate, pentru a evita fenomenele de orbire fiziologica (directa) si psihologica;
- gradul de protectie (la patrunderea corpurilor metalice (straine), a apei cât si rezistenta la socurile mecanice) corespunzator mediului in care se monteaza: normal, cu degajari de praf (bun sau rau combustibil), prezenta umezelii sau apei, prezenta vaporilor corozivi, in atmosfera potential exploziva, etc.
Tabelul 5.1
Distributia fluxului luminos    
Destinatii recomandate    Observatii
0    1    2    3
Directa    
- iluminat industrial fara sarcini vizuale pretentioase;
- iluminat in care prezenta umbrelor nu influenteaza negativ activitatea;
- iluminat in incaperi cu inaltime mare astfel incât plafonul nu se afla in câmpul vizual;
- spatii de depozitare    - in planul util se formeaza umbre foarte pronuntate;
- contrastul dintre suprafata luminoasa a corpului de iluminat si plafon este foarte mare;
- conduce la un iluminat economic: numar mic de corpuri in sistem si consum redus de energie electrica
Semidirecta    
-birouri, spatii administrative;
- laboratoare, spatii din invatamânt;
- cai de circulatie importante din cladire    - umbrele sunt pronuntate;
- contrastul corp de iluminat-plafon este ridicat;
- creste costul sistemului de iluminat si costul energiei electrice,
- confort mai bun decât in cazul iluminatului direct
Directa-Indirecta    
- iluminatul spatiilor mari, cu candelabre (sali de opera);
- birouri    - umbre mai putin remarcate;
- contrastul corp de iluminat-plafon scade;
- confort luminos bun;
- creste si costul sistemului de iluminat si al energiei electrice dar sistemul cel mai apreciat din punct de vedere al raportului confort/cost
Semiindirecta    
- hoteluri, restaurante, cofetarii;
- spatii de odihna;
- locuinte    - umbre reduse;
- contrastul corp iluminat-plafon redus;
- confort luminos foarte bun;
- costuri ridicate
Indirecta    
- spatii de odihna;
- spatii cu cerinte de confort deosebit de bune    - umbrele lipsesc complet, fluxul ajungând pe planul util din toate directiile prin reflexie;
- plafon foarte bine iluminat, elimina contrastul corp-plafon;
- confortul luminos este deosebit;
- costurile sunt maxime
 
5.3. Utilizarea unor sisteme de ventilare sau conditionare intr-o incapere permite utilizarea unor corpuri de iluminat integrate cu aceste sisteme. Fluxul de aer prin corpul de iluminat va avea sensul in functie de felul in care se doreste utilizarea caldurii degajata de lampile din acestea: de afi evacuata sau utilizata in incapere.
5.4. Lampile din corpurile de iluminat integrate in sistemele de ventilare/climatizare au o eficacitate luminoasa cu cca. 10% mai mare decât cele utilizate normal, prin reducerea depunerilor de praf, si a temperaturii lampii.
5.5. Corpurile de iluminat din incaperile pentru bai, grupuri sanitare etc, se aleg conform prevederilor din Normativul I-7.
5.6. In incaperile cu aglomerari de persoane se prevad corpuri de iluminat executate din materiale incombustibile de clasa CA1 (C0) sau greu combustibile de clasa CA2a (C1).
5.7. In incaperile in care exista degajari de praf, scame sau fibre combustibile (din clasa AE5 (PC)) se prevad corpuri de iluminat la care temperatura pe suprafata lor exterioara nu depaseste 2000C.
5.8. Corpurile de iluminat ce se monteaza in spatii de depozitare a materialelor combustibile vor fi prevazute cu gratar de protectie si rezistente la socuri mecanice.
5.9. In spatiile cu atmosfee potential explozive corpurile de iluminat si aparatura aferenta sistemelor de iluminat se aleg conform normelor in vigoare, SR-EN 50.014 si SR-CEI 61.241.
[top]
 
6. SISTEME SI INSTALATII DE ILUMINAT
6.1. Sistemele de iluminat constituie ansamblul format din elementele luminotehnice (lampi si corpuri de iluminat), arhitecturale (pereti, tavan) si tehnologice (puncte de lucru, destinatie, sarcini vizuale, echipamente ale altor instalatii, etc) ale unei incaperi cu rolul de a asigura, cel putin, conditiile de confort luminos in conformitate cu destinatia si activitatile importante din incapere.
6.2. In toate incaperile (de lucru, de depozitare, de trecere, etc) se prevad sisteme de iluminat normal adecvate.
6.3. Sistemele de iluminat de siguranta se prevad in conformitate cu recomandarile din Normativul I-7.
6.4. Sistemul pentru iluminatul artificial normal dintr-o incapere se proiecteaza in concordanta cu sistemul de iluminat natural al acesteia pentru utilizarea lor in paralel (in completare) cât mai mult timp din durata zilei.
6.5. Instalatiile de iluminat se concep astfel incât sa poata realiza:
- iluminatul sectorizat astfel incât acesta sa poata functiona in completarea iluminatului natural (iluminat integrat);
- variatia fluxului luminos pentru obtinerea unui nivel de iluminare corespunzator tipului de activitate, atunci când in incapere se desfasoara mai multe feluri de activitati ce necesita niveluri de iluminare diferite;
- economisirea energiei electrice prin utilizarea iluminatului integrat, fara a diminua conditiile cantitative si calitative corespunzatoare mediului luminos din incapere;
- mobilitate in modificarea pozitiilor de amplasare a corpurilor de iluminat, ori de câte ori se schimba destinatia incaperii sau sarcina vizuala.
6.6. Instalatiile aferente sistemelor de iluminat se proiecteaza astfel incât sa se asigure respectarea cerintelor de calitate prevazute de L10/1995.
6.7. Sistemele de prindere ale corpurilor de iluminat se dimensioneaza astfel incât sa poata sustine o masa de 5 ori mai mare decât cea a corpului (sau corpurilor atunci când acestea sunt montate in baterii de corpuri) dar nu mai putin de 10 kg (pentru fiecare corp).
6.8. Sistemele de actionare se dimensioneaza astfel incât la deconectare arcul electric sa fie rupt in siguranta.
6.9. Sistemele de protectie la supra sarcina si scurtcircuit se dimensioneaza astfel incât sa ofere siguranta in functionare: stabilitate termica si selectivitate in protectie.
6.10. Inaltimea de montaj*) a corpurilor de iluminat montate la plafon (sau pe elemente de constructie orizontale) este mai mare de 2,5m. Fac exceptie corpurile de iluminat montate in cladirile de locuit.
*)distanta de la pardoseala la planul limita inferior al corpurilor de iluminat
6.11. Corpurile de iluminat montate pe elementele de constructie verticale (pereti, stâlpi) se pot monta la orice cota. Daca au corpul metalic si sunt montate sub 2,5 m, se leaga la nulul de protectie (PE) si vor fi de clasa II de protectie. Fac exceptie corpurile de iluminat montate in cladirile de locuit.
6.12. Tijele sau alte sisteme de suspendare se aleg astfel incât corpurile de iluminat sa ramâna fixe in planul de montare. Sa nu oscileze in conditii normale de functionare.
6.13. Conductorul de faza necesar alimentarii corpului de iluminat trece obligatoriu prin intreruptor sau intreruptoare dupa caz.
6.14. Corpurile de iluminat si sistemele de iluminat aferente se aleg cu gradul de protectie adecvat mediului in care se monteaza.
6.15. Pe circuitele de alimentare ale corpurilor de iluminat se prevad echipamente cu protectie diferentiala conform Normativului I-7.
6.16. Actionarea sistemelor de iluminat se face astfel incât acestea sa poata fi puse in functiune pe siruri paralele cu peretele vitrat sau cu ferestrele, pentru a permite o integrare usoara cu iluminatul natural.
[top]
 
7. PROIECTAREA SISTEMELOR DE ILUMINAT NORMAL
7.1. Iluminatul artificial se prevede in toate incaperile locurile si spatiile din interiorul cladirilor in care se desfasoara activitati sau se pot afla persoane, atunci când lumina naturala lipseste sau aceasta este sub valorile recomandate in Anexa 2.
7.2. La proiectarea sistemelor de iluminat se respecta cerintele cantitative si calitative necesare pentru realizarea mediului luminos si mentionate in cap. 3.
7.3. Pentru situatiile in care nivelurile de iluminare nu sunt nominalizate in prezentul normativ (Anexa 2) acestea se pot stabili pe baza recomandarilor din STAS 6646/2 sau prin asimilarea cu destinatii, activitati sau sarcini vizuale similare din prezentul normativ.
In functie de destinatia si tipul sarcinii vizuale, se poate alege nivelul iluminarii medii pe planul util (sau efectiv de lucru) folosind si recomandarile din tabelul 7.1.
Tabelul 7.1
Niveluri de iluminare recomandate1) (lx)    Tipuri de destinatii sau sarcini vizuale
20-30-50    Suprafete de circulatie
50-100-150    Suprafete de circulatie2), orientare simpla, incaperi cu sedere temporara
100-150-200    Incaperi neutilizate continuu pentru munca
200-300-500    Sarcini vizuale cu cerinte vizuale simple
300-500-750    Sarcini vizuale cu cerinte vizuale medii
500-750-1000    Sarcini vizuale cu cerinte vizuale impuse
750-1000-1500    Sarcini vizuale cu cerinte vizuale dificile
1000-1500-2000    Sarcini vizuale cu cerinte vizuale speciale
Peste 2000    Sarcini vizuale in care se cere foarte mare precizie si exactitate
1) Prima dintre valori are caracter de valoare minima posibila. A doua valoare este recomandata pentru marea majoritate a situatiilor. A treia valoare se adopta atunci cand se urmareste obtinerea unui mediu luminos cu un confirt sporit
2) Pentru zonele de circulatie valoarea nivelului de iluminare se va alege in corelatie cu iluminarile recomandate pentru incaperile de munca ce comunica cu acestea.
7.4. Iluminatul general se realizeaza printr-o distributie uniforma a corpurilor de iluminat pe plafonul incaperii astfel incât sa se realizeze uniformitatea iluminarii atât pe planul util, cât si pe suprafetele efective de lucru (v. cap. 3 ), ca in figura 7.1.
7.5. De regula, in calculul iluminatului general planul util este paralel cu pardoseala la o distanta ce variaza de la 0 m la 1,0 m. Aceasta poate ocupa intreaga suprafata sau o parte din aceasta (fig. 7.2).
Delimitarea cât mai corecta a planului util permite realizarea unui sistem de iluminat functional si economic din punct de vedere energetic.
7.6. Iluminatul general se poate realiza si cu amplasari asimetrice ale corpurilor de iluminat (fig. 7.3), cu conditia respectarii iluminarii medii si uniformitatii iluminarilor in planul util.
7.7. In proiectarea sistemului de iluminat se tine seama si de conditiile reale de amplasare a corpurilor de iluminat:
- când plafonul este divizat in casete, mai ales când acestea au dimensiuni mici;
- când grinzile (grinzisoarele) sunt aparente;
- prezenta la plafon a unor luminatoare;
- prezenta unor utilaje mari, tuburi sau canale tehnologice etc;
- prezenta unor mobile inalte sau elemente de separare a zonelor de lucru din planul util ce pot optura fluxul luminos;
- posibilitatile de acces la corpurile de iluminat atât pentru montare dar mai ales pentru intretinere si reparatie, pentru ca aceste operatii sa nu ajunga foarte costisitoare.
7.8. Toate aparatele si echipamentele pentru sistemele si instalatiile de iluminat trebuie sa fie omologate si agrementate tehnic.
7.9. Proiectarea sistemului de iluminat dintr-o incapere va urmari urmatoarele etape:
1) Identificarea destinatiei incaperii, activitatile de baza din acestea si sarcinile vizuale ce le corespund.
2) In functie de elementele de la punctul 1 se stabilesc:
- nivelul iluminarii medii (Anexa 2 pentru iluminatul normal si Anexa 3 pentru iluminatul de siguranta);
- inaltimea planului util pe care trebuie realizata iluminarea medie si uniformitatea acesteia;
- indicele de redare a culorilor de catre lampile sistemului de iluminat;
- indicele UGRL corespunzator destinatiei (optional pâna la definitivarea standardului privind calculul acestuia).
3) Se identifica, din planurile de arhitectura:
- dimensiunile geometrice ale incaperii;
- reflectantele: plafonului, peretilor si planului util;
- inaltimea de montare a corpurilor de iluminat tinând seama de conditiile reale de montare (vezi pct. 7.7).
4) Se aleg:
- lampile pentru sistemul de iluminat, respectând recomandarile mentionate in cap.4;
- corpurile de iluminat pentru sistemul de iluminat, respectând recomandarile mentionate in cap. 5.
5) Se stabileste factorul de mentinere pentru sistemul de iluminat (STAS 6646) in functie de:
- tipul surselor de lumina (punctuale sau liniare);
- degajarea de praf din incapere;
- durata intre doua curatiri consecutive ale corpurilor de iluminat.
6) Se calculeaza fluxul luminos necesar pentru sistemul de iluminat. Aceasta se poate face printr-o metoda globala:
- metoda factorului de utilizare*) sau
- metoda reflexiilor multiple (STAS 11621).
*) Valorile factorilor de utilizare se stabilesc in functie de tipul corpului de iluminat, reflectantele plafonului, peretilor si planului util si indicele incaperii (ce tine seama de geometria incaperii si pozitia sistemului de iluminat fata de planul util). Acestia sunt dati de furnizorii (fabricantii) de corpuri de iluminat.
7) Se stabileste numarul de corpuri de iluminat al sistemului, cunoscând fluxul luminos necesar, fluxul unei lampi si numarul de lampi cu care se echipeaza corpul.
Acesta se stabileste astfel incât fluxul real al sistemului sa fie mai mare decât cel necesar pentru ca iluminarea medie reala sa depaseasca iluminarea medie de calcul, aceasta având caracterul de iluminare minima. Pot fi admise si diferente negative (max –5%) atunci când iluminarea medie depaseste 400 lx.
8) Se fixeaza pozitia corpurilor de iluminat pe plafon.
9) Se verifica parametrii cantitativi ai sistemului de iluminat determinat utilizând metoda \"punct cu punct\" pentru calculul iluminarilor directe punctuale si medii (pe planul util, pereti si plafon) si metoda \"reflexilor multiple\" pentru calculul iluminarilor medii reflectate (pe planul util, pereti si plafon)*).
*) Valorile factorilor de utilizare se stabilesc in functie de tipul corpului de iluminat, reflectantele plafonului, peretilor si planului util si indicele incaperii (ce tine seama de geometria incaperii si pozitia sistemului de iluminat fata de planul util). Acestia sunt dati de furnizorii (fabricantii) de corpuri de iluminat.
Verificarea cantitativa se face prin calculul:
- iluminari medii pe planul util, ca media aritmetica a iluminarilor punctuale din planul util;
- uniformitatii iluminarii pe planul util, ca raportul dintre iluminarea minima si cea medie;
- uniformitatii iluminarii pe planurile efective de lucru aflate in planul util, atunci când se cunosc pozitiile acestora. Când nu se cunosc pozitiile lor, acestea pot fi sugerate tehnologului oferindu-i o harta cu zonele de egala iluminare (izolux) din planul util;
10) Se verifica parametrii calitativi ai sistemului de iluminat:
- prin metoda \"curbelor limita de luminanta\" (STAS 6646**)) se apreciaza daca sistemul de iluminat provoaca orbire fiziologica (directa) observatorilor aflati in punctele de lucru. Când acestea nu se cunosc se face verificarea numai pentru observatorul cel mai dezavantajat plasat (STAS 6646);
**) Programe de calcul foarte performante pot utiliza metoda \"reflexiilor multiple\" ca metoda punctuala pentru obtinerea iluminarilor refelctate. Fiecare suprafata se imparte intr-un numar mare (250-1000) de suprafete elementare suficient de mici incat iluminarea punctuala din centrul unei astfel de suprafete sa se confunde cu iluminarea medie a acesteia. Pentru fiecare din suprafetele elementare se va indica reflectanta.
*) **) Se impune imbunatatirea metodei prin amplificarea categoriilor de confort de la trei la cinci sau sase pentru a corespunde unor exigente mai apropiate de normele europene.
- urmarind distributia luminantelor in câmpul vizual, considerând ca suprafetele peretilor si tavanului sunt perfect difuzante (L = /•E);
- calculând coeficientul UGR*) pentru a aprecia daca sistemul de iluminat provoaca orbire psihologica.
*) Aceasta determinare este optionala pana la completarea STAS-ului 6646 sau la initierea unuia nou
7.10. Daca unul sau mai multi din parametrii ce se verifica, mentionati la punctele 9 si 10 in 7.9, nu corespund, se corecteaza solutia sistemului de iluminat pâna când acestia indeplinesc conditiile prevazute pentru destinatia incaperii.
7.11. Calculul luminotehnic (de dimensionare si verificare) pentru stabilirea solutiilor pentru sistemele de iluminat din principalele incaperi de lucru dintr-o cladire (de exemplu: clasele, laboratoarele, cancelaria dintr-o scoala, birourile, atelierele de lucru dintr-un institut de proiectare-cercetare, hala de productie, etc) este obligatoriu de a fi prezentat in notele de calcul ale proiectului de instalatii electrice al cladirii.
[top]
 
8. SISTEME DE ILUMINAT LOCAL
8.1. Sarcinile vizuale dificile (speciale) cer fie o iluminare, fie o calitate a iluminatului ce nu pot fi date in mod obisnuit de sistemul de iluminat general.
Pentru astfel de sarcini vizuale se utilizeaza, suplimentar, un sistem de iluminat local. Acesta se compune din unul sau mai multe corpuri de iluminat alese si amplasate in mod special.
8.2. Prin iluminatul local se urmareste realizarea uneia sau mai multe din urmatoarele functiuni:
- o iluminare mai mare pe sarcinile vizuale sau pe suprafetele din imediata vecinatate;
- o anumita luminanta sau culoare a sarcinii vizuale;
- umbre capabile sa evidentieze detaliile sarcinii vizuale.
8.3. In proiectarea iluminatului local se tine seama de necesitatea realizarii confortului vizual atât pentru lucratorii care beneficiaza direct de acesta cât si pentru cei care se afla in zonele invecinate (adiacente).
8.4. Corpurile pentru iluminatul local pot fi:
- fixe, atunci când au o pozitie permanenta;
- flexibile, când pozitia lor se modifica in timp. Pentru fixare se utilizeaza brate si pivoti reglabili;
- mobile, când pozitia lor se modifica foarte des, chiar in timpul lucrului.
8.5. In tabelul 8.1 se indica sistemele de iluminat recomandate in functie de principalele tipuri de sarcini vizuale speciale.
Tabel 8.1
      Exemplificari    Iluminatul local
      Descrierea sarcinii    Cerintele sistemului de iluminat    Tipul corpului de iluminat1)    Reprezentat in figura 8.1

0    1    2    3    4
A. Materiale opace
1. Detaliu si fond difuz      
- Citirea spalturilor gazetelor
- Zgârieturile de pe placi (dale) nesmaltuite
- Murdaria de pe piese turnate, orificile in piesele turnate              
a) Suprafete continue        - Vizibilitatea ridicata si confortul    SM sau SH    D a,b
b) Suprafete cu intreruperi        - Accentuarea limitelor suprafetelor    CH    F a,b
c) Obiecte tridimensionale        - Accentuarea detaliilor cu contrast mic    SM, SH sau CH    A a,c
A b
2. Detaliu sau fond lucios (oglinda)      
- Zimtii, deformarile, suprafetele cu asperitati
- Zgârieturile, urmele de ace de trasat, suprafetele: gravate, marcate prin stantare
- Inspectarea placarii finale peste stratul suport
- Zimtii, crestaturile pe obiecte de argint (v. 2,c)
- Placarea finala
- Zgârieturile               
a) Suprafete continue        - Accentuarea neregularitatilor    PL
SM    E
B c
        - Realizarea contrastului sectiunii    Sau UL, PL    D a,b
E
b) Suprafete cu intreruperi                 
        - Vederea fetelor neacoperite    UL    E
c) Invelis lucios peste fond lucios                
        - Accentuarea suprafetelor neregulate    PL
UL    E
E
d) Obiecte tridimensionale                
        - Accentuarea suprafetelor cu intreruperi    UL    E
3. Suprafete mixte (lucioase si difuze)    
- Cerneala lucioasa sau insemnarile cu creionul pe hârtie mata
- Marcarea prin stantare sau gravare facuta de acul de trasat pe metal mat
- Gradatiile pe o scala de otel (scala micrometrului)
- Urmele de ceara, parafina pe piese auto              
a) Detalii lucioase pe fond difuz iluminat        - Producerea contrastului maxim fara reflexii voalate    SM, UL    D
b) Detalii lucioase pe fond difuz intunecat        - Realizarea reflexiei stralucitoare pe detaliu    SH sau SM    A b si B b
c) Detalii difuze pe fond lucios iluminat         - Realizarea unei reflexii uniforme, de stralucire redusa, de la fondul lucios     UL sau SM    B b sau E
d) Detalii difuze pe fond lucios intunecat        - Producerea unei straluciri directe a detaliului fata de fondul intunecat    SM sau SH    A a,c
C, D
B. Materiale opale
1. Cu suprafete difuze    - Sticla sau plasticul gravat sau givrat, mecanismele, structurile usoare (galanterie)
- Abajur    - Vizibilitate maxima a suprafetei detaliului    Tratat ca A1    Vezi A1
        - Vizibilitatea maxima a detaliului din interiorul materialului    Iluminat prin transparenta cu SM, SH, UL    H a,b
        - Arata imperfectiuni in material    Iluminat prin transparenta cu SH    H b
2. Cu suprafete lucioase    - Zgârieturile pe sticla opala sau plastic
- Bulele inglobate in sticla    - Vizibilitate maxima pe suprafata detaliului    Tratat ca A2    Vezi A2
        - Vizibilitate maxima a detaliului din interiorul materialului    Iluminat prin transparenta cu SM, SH    H a,b
        - Accentuarea neregularitatii suprafetei    UL
PL    E
C. Materiale transparente
Material clar cu suprafata lucioasa     - Sticla plata
- Sticlele sau obiectele din sticla, goale sau umplute cu lichid    - Realizeaza vizualizarea detaliilor incluse in material (de exemplu bule si detalii pe suprafata ca zgârieturile)     PL iar daca fondul este inchis CH     H b
C
F
        - Pentru accentuarea neregularitatilor suprafetei    CH    F
C
        - Pentru punerea in evidenta a crapaturilor, a particulelor si a ciupiturilor    UL sau PL
(Iluminat prin transparenta)    H b
In miscare
D. Materiale transparente peste materiale opace
1. Material transparent peste un fond difuz    - Aparatele de masurare (orizontale)
- Partea de sus a biroului (lacuita)    - Vizibilitatea maxima a scalei si indicatorului    CH, SH    C, D
        - Vizibilitatea maxima a detaliului, asupra fetelor cu asperitati    PL    E
2. Material transparent peste un fond lucios    - Oglinda de sticla    - Vizibilitate maxima a detaliului pe/sau in materialul transparent    CH, fondul negru reflectat de oglinda    C
        - Vizibilitate maxima a detaliului pe fond lucios    PL    E
1) Prima litera caracterizeaza tipul distributiei fluxului luminos: C – concentrat; S – larg; U – uniform; P – uniform cu gratar, lamele etc.A doua litera reprezinta tipul luminantei: H-mare; M-moderata; L- scazuta.Grupul CH include tipurile de corpuri cu fluxul luminos concentrat si culuminanta mare cum ar fi reflectoarele de tip spoturi sau reflectoarele cu lentile.
Grupul SH include corpuri de iluminat cu o distributie larga a fluxului luminos si cu luminanta mare, cum ar fi reflectoarele adânci, deschise la partea inferioara si echipate cu surse cu descarcari de mare intensitate.
Grupul SM include corpuri de iluminat cu o distributie larga a fluxului luminos si cu luminanta moderata, cum ar fi cele echipate cu surse fluorescente de joasa presiune.
Grupul UL include corpuri de iluminat cu o distributie uniforma si luminanta scazuta, cum ar fi un aranjament de lampi protejate de un panou difuzant.
Grupul PL include corpuri similare grupului UL la care se utilizeaza structuri difuzante cu gratare sau lamele pentru mascarea surselor.
8.6. Sarcinile vizuale/obiectele foarte mici pot fi privite prin lentile, fie direct, fie prin proiectia imaginii pe un ecran. Reflexiile pe ecran, orbirea si contrastele excesive dintre ecran si fondul adiacent se pot evita prin cresterea iluminarii pe aceste suprafete.
8.7. Sarcinile tridimensionale sunt mai bine percepute daca fluxul este directionat formând umbre adecvate.
Prin directionarea fluxului se pot evidentia si defectele de pe suprafetele cu relief.
8.8. Pentru verificarea conturului unei structuri standard se poate utiliza efectul de silueta (fig. 8.1 H). Iluminatul din spatele acestora va evidentia diferentele dintre conturul structurii standard si conturul structurii care se verifica.
8.9. Culoarea sarcinii vizuale cât si culoarea luminii sunt folosite (separat sau impreuna) la cresterea contrastului, prin intensificarea sau diminuarea unora din culorile esentiale ale sarcinii vizuale. Spre exemplu, imperfectiunile de cromare peste suprafetele nichelate pot fi evidentiate usor prin utilizarea unei lumini alb-albastre (surse fluorescente de joasa presiune, de culoare rece).
8.10. Defectele de pe suprafetele metalice, din masa plastica neporoase sau ceramice sunt detectate utilizând surse cu radiatii ultraviolete. In aceste cazuri se iau masuri de protectie (pentru a evita inflamarea ochilor) utilizând ecrane sau ochelari de protectie speciali pentru a evita privirea directa a surselor.
8.11. Detectarea imperfectiunilor interioare in sticle, lentile, in globul de protectie al lampilor, in materialele plastice transparente se face utilizând un fascicol de lumina polarizata. In zona cu defect spectrul luminos este deformat si determina schimbari de culoare vizibile pentru verificator.
8.12. Atunci când se urmaresc sarcini vizuale in miscare, se utilizeaza lampi stroboscopice astfel incât acestea apar pentru verificator fie ca stationeaza, fie ca se misca mult mai lent si pot fi analizate.
[top]
 
9. ILUMINATUL SPATIILOR DE INVATAMÂNT
9.1. Iluminatul are efecte importante asupra performantei intelectuale. Astfel, odata cu cresterea calitatii mediului luminos se produc imbunatatiri importante in memorare, gândire logica, concentrare si nivel de inteligenta.
9.2. Sarcinile vizuale din salile de invatamânt (clase, laboratoare, amfiteatre) sunt cititul si scrisul din/in carti, caiete, cititul scrierilor de pe tabla, cititul dupa harti si de pe panouri montate pe pereti, privitul timp indelungat la profesor, la ecranul televizorului, la ecranul de proiectie pentru film sau diapozitive.
9.3. Caracteristic este faptul ca sarcinile vizuale mentionate la 9.2 implica schimbari permanente si succesive in acomodare, adaptare vizuala.
9.4. Sarcinile vizuale ale profesorului constau in citirea din carti, caiete, scrisul la tabla si observarea elevilor/studentilor.
9.5. In proiectarea sistemelor de iluminat din clase, amfiteatre trebuie sa se acorde o atentie deosebita respectarii nivelului de iluminare si distributiei luminantelor in incapere.
9.6. Sistemul de iluminat se amplaseaza in asa fel incât fluxul luminos sa fie directionat astfel incât sa sugereze cât mai bine iluminatul natural. In fig. 9.1 se prezinta un astfel de sistem pentru o clasa cu trei siruri de banci. Acesta se completeaza cu un iluminat local pentru tabla (de preferinta cu corpuri cu distributie asimetrica).
9.7. In amfiteatre, unde exista mai multe culoare de trecere se pot folosi corpuri de iluminat cu o distributie de flux care sa realizeze luminante scazute. Se recomanda doua tipuri de distributii pentru corpurile de iluminat.:
- cu distributie \"aripi de liliac\" (fig. 9.2), pozitionate paralel cu directia principala de vedere;
- cu distributie asimetrica (fig. 9.3), dar pozitionate perpendicular pe directia principala a razei vizuale si cu distributia de flux in acelasi sens cu directia de privire.
9.8. Clasele sau salile puternic vitrate se prevad cu ecrane*) (jaluzele etc.) pentru a preveni orbirea provocata de lumina naturala cât si de insolatia foarte puternica pe timpul verii.
*)Utilizarea acestora se va face in concordanta cu utilizarea instalatiei de incalzire (sau climatizare acolo unde aceasta exista)
9.9. Pentru aprecierea orbirii directe (prin metoda \"curbelor limita de luminante\") clasele si amfiteatrele se incadreaza in clase de calitate superioare, deoarece directia razei vizuale a elevilor/studentilor este orizontala pentru o mare parte din timp.
[top]
 
10. ILUMINATUL IN SPITALE SI SPATII DESTINATE ACTIVITATII MEDICALE
10.1. Sistemele de iluminat trebuie sa aiba un rol terapeutic pentru bolnavi contribuind la influentarea pozitiva a psihicului acestora, dându-le un sentiment de liniste, siguranta si incredere in actiunea medicala si in acelati timp sa permita activitatea personalului in cele mai bune conditii.
10.2. In spatiile in care sarcinile vizuale sunt diverse se pot prevedea mai multe sisteme de iluminat. Un sistem general pentru activitatile curente si unul local, suplimentar, pentru sarcinile speciale (controlul bolnavului la pat etc.).
10.3. In incaperile (saloanele) pentru bolnavi se prevad urmatoarele sisteme de iluminat:
- iluminat general, realizat cu corpuri amplasate uniform la plafon. Acestea vor fi cu sisteme de protectie (de preferat cu ecrane difuzante) si luminanta redusa;
- iluminat local deasupra patului cu lampi pentru:
- examinarea si ingrijirea bolnavului si
- lectura;
- iluminat de circulatie pe timpul noptii, realizat cu aparate montate pe perete la 15-20 cm de pardoseala (in cazul in care in incapere sunt mai mult de doua paturi);
- iluminat de veghe.
10.4. Corpul de iluminat local pentru lectura trebuie sa asigure o iluminare medie de 200 lx pe o suprafata de 0,3 x 0,3 m2 in planul in care se face lectura (fig. 10.1 si fig. 10.2).
10.5. Luminanta corpului pentru iluminatul local deasupra patului nu va depasi 200 cd/m2.
10.6. Corpurile pentru iluminatul local pot fi fixe sau mobile. Se amplaseaza (sau manevreaza) astfel incât sa nu provoace orbire personalului medica
Sisteme de expunere in Magazine
Brilux
Master
Elmark
Contact
Soseaua Bucuresti-Targoviste nr 195B - DN1A
Tel.: 0372.73.73.63(4)
Fax: 0372.87.01.59
GSM: 0729.900.937
E-mail: office@nirosd.ro
 
Home | Produse | Servicii | Parteneri | Referinte | Logistica | Echipa | Contact
Copyright © 2005 Niros. Toate drepturile rezervate. O solutie Inotec.